Istoria zbuciumată a Casei Sfatului din Braşov: a rezistat calamităţilor, comuniştilor şi papagalului princiar stresat de ceasul din turn

Casa Sfatului este clădirea-simbol a Braşovului, locul unde s-au luat toate deciziile importante şi adăposteşte Muzeul de Istorie, unde există mai multe piese unicat.

Casa Sfatului este fosta Primărie şi are o istorie impresionantă. Datează de la 1420 şi a supravieţuit cutremurelor, incediilor, dar şi intenţiilor de demolare ale comuniştilor care vroiau să scape de ea pentru ca muncitorii să poată manifesta în Piaţa Sfatului. Are un ceas emblematic care a fost aproape distrus de fostul comandant militar austriac pentru că sunetul păpuşii din ceas, care bătea gongul, îi stresa papagalul. Casa Sfatului este Kilometrul 0 al oraşului de aici se măsoară toate distanţele cum ar fi distanţa Braşov-Bucureşti. Casa Sfatului unul din obiectivele turistice majore ale Braşovului, doar Biserica Neagră are mai mulţi vizitatori. Pe Casa Sfatului există singura stemă color a Braşovului.

Clădire-emblematică

Deşi atestarea oficială este la 1420 clărirea exista deja încă din secolul al XIV-lea. „În primă fază clădirea avea un singur turn în centrul Casei Sfatului şi era de dimensiune mai mică. Era folosit ca turn de avetizare în cazul incendiilor şi al invaziilor. Clădirea care există azi s-a construit pe etape în secolele XV-XVI, iar în anii 1770-1778  a capătat forma de astăzi cu o singură excepţie: turnul era în forma unui bulb de ceapă. A fost modificat în 1910 când s-a construit actualul turn în patru ape. Clădirea este reprezenttativă pentru Braşov şi are o înălţime de 49 de metri“, a spus Stelian Coşuleţ, şeful secţiei de istorie de la Muzeul de Istorie Braşov.

Din turn, trompeţii anunţau populaţia despre calamităţi sau invazii. Tradiţia s-a păstrat şi astăzi pentru turişti. Trompeţii interpretează Opereta Crai Nou a lui Ciprian Porunbescu, operetă care a avut premiera la Braşov la câţiva paşi de Casa Sfatului la Centrul Cultural Reduta de acum.

A supravieţuit tuturor atacurilor

Turnul casei Sfatului are ceas încă de la 1520. Doar Biserica Neagră are unul mai vechi care datează de la 1516.  Ceasul de la Casa Sfatului era unul cu mecanism şi figurine asemenător celui de la Cetatea Sighişoara. Avea o păpuşă care se mişca şi la ore fixe bătea gongul. Acest ceas a fost înlocuit în secolul al XVIII-lea după marele incendiu, dar mecanismul a fost păstrat şi poate fi admirat la Muzeul de Istorie. În 1690 când Braşovul a fost ocupat militar de habsburgi ceasul a fost la un pas de distrugere. Vizavi de Casa Sfatului locuia, în Casa Împăraţilor, comandantul austriac al cărui papagal era foarte stresat de zgomotul ceasului. A dat ordin ca toate gunoaiele să se adune în Piaţa Sfatului până cand sunetul ceasului va fi oprit. Aproape s-a ajuns la un război deoarece acest cea era mândria oraşului. Avea arătătoare pe toate cele patru laturi. Ceasul care se află acum în turn este din 1892, similar cu cel dinaintea sa şi a fost adus din Germania. În ciuda vechimii afişeză ora cu exactitate.

Asupra Casei Sfatului s-au abătut de-a lungul vremii cutremure, trăsnete şi incendii, dar clădirea a supravieţuit. Casa Sfatului fost la un pas de demolare în epoca comuniştilor. „Contrar aşteptărilor comuniştii nu au decis demolarea Casei Sfatului pentru că era o relicvă a trecutul burghez, ci pentru ca muncitorii, ţărănimea şi intelectualitatea să aibă un loc unde se se adune şi să asculte îndemnurile noilor guvernanţi. Clădirea trebuia să dispară pentru a face loc adunării unei mari mulţi de oameni. O echipă de arhitecţi ajutaţi de academicianul George Oprescu a reuşit să convingă regimul comunist să lasă clădirea în picioare“, mai spune Stelian Coşuleţ.

Foto

Locul unde se împărţea dreptatea. Metodele de execuţie, în funcţie de statutul social

Casa Sfatului este clădirea unde se luau toate deciziile importante şi unde se împărţea dreptate (un fel de tribunal medieval). Aici se pronunţau sentinţele la moarte, iar condamnaţii erau executaţi prin diferite metode în funcţie de statutul social. Oamenii cu stare erau decapitaţi, hoţii de rând erau spânzuraţi, iar vrăjitoarele erau arse pe rug. „În Casa Sfatului se împărţea dreptatea, aici se luau toate deciziile importante. Aici au judecaţi capii răscoalei împotriva austriecilor în 1689. Locul execuţiilor nu era în Casa Sfatului, ci unde este acum fântâna arteziană din Piaţa Sfatului“, a mai spus Stelian Coşuleţ.

Exponate unicat la Muzeul de Istorie

Casa Sfatului adăposteşte Muzeul de Istorie care prezintă istoria oraşului de acum 35.000 de ani şi până în prezent. Aici pot fi văzute piese ale culturilor din epoca bronzului  descoperite pentru prima dată în România la Braşov, dar şi inscripţia care a dat prima denumire a oraşului (Cumidava), piesă descoperită la castrul roman de lângă Râşnov. Alte piese de rezistenţă sunt o candelă din argint comandată special de Constantin Brâncoveanu, sabia judelui Braşovului, dar şi chipiul cu căptuşală tricolor al Şaguniştilor, care se salutau ca şi români, când să fii român nu era văzut cu ochi buni. Tot aici pot fi văzute şi peste 30 de lăzi care atestă breslele meşteşugarilor de la Braşov. Muzeul de Istorie are peste 4500 de piese care abia aşteaptă să fie descoperite.