Intrare liberă astăzi la Cetatea Râşnov. Se împlinesc 5 ani de la preluarea ei de către Primărie. Cetatea a intrat şi în istoria filmului românesc
0Cetatea Râşnov este astăzi un obiectiv turistic de interes naţional. A fost însă la un pas să devină o ruină în urmă cu opt ani. A fost preluată de un investitor italian şi exploatată la maxim. Nu s-au făcut însă reparaţii. După un process lung Primăria a preluat cetatea şi i-a redat frumuseţea de odinioară.
Cetatea Râşnov nu mai beneficiase de reparaţii capitale de peste o jumătate de secol, timp în care s-a degradat foarte mult. După ce a fost preluată de Primărie, s-au făcut investiţii de 1,5 milioane de euro. Asta, după ce în anul 2009 zidul de fortificaţie de pe latura nord-estică, dintre Turnul Bathori şi Turnul de Nord, se surpase în mai multe locuri şi era în pericol să se prăbuşească cu totul. O altă investiţie majoră la cetate este construirea unui lift înclinat. Cetatea Râşnov a fost vizitată anul trecut de peste 200.000 de turişti, iar numărul lor este în creştere în acest an.
Zidurile fortificaţiei au rezistat asediilor
Pe dealul unde acum se ridică Cetatea Râşnov nu este cert că a existat o aşezare sau o cetate în antichitate, însă în istoria arheologiei româneşti rămâne inedit faptul că urmele de locuire romane, descoperite aici în 1966, au apărut în timpul turnării filmului ,,Columna", care se referă tocmai la cucerirea Daciei de către romani. Partea cea mai veche a cetăţii medievale Râşnov se presupune că a fost construită de coloniştii saşi sau de către cavalerii teutoni în perioada 1211-1225, cât a durat stăpânirea cruciată în Ţara Bârsei.
Prima menţiune documentară a Cetăţii de la Râşnov apare la un secol după alungarea cruciaţilor şi se referă la o puternică fortificaţie care rezistă asediului inamic şi salvează vieţile locuitorilor refugiaţi între zidurile sale şi datează din anul 1335, când în timpul unei invazii a tătarilor în Transilvania, Ţara Bârsei a fost pustiită în întregime. În Evul Mediu, datorită numeroaselor invazii militare, cetatea a fost pentru râşnoveni locuitorii târgului medieval respectând de fiecare dată acelaşi scenariu salvator: refugierea în cetate şi apoi refacerea aşezării.
În secolul al XVIII-lea, schimbarea situaţiei politico-militare din sud-estul Europei a determinat diminuarea interesului comunităţii râşnovene pentru întreţinerea cetăţii medievale. Mai mult, în 1802, un cutremur a distrus o parte din turnuri şi a grăbit transformarea cetăţii părăsite într-o ruină. În cetate era ţinut doar un singur paznic care trebuia să anunţe prin bătăi de clopot izbucnirea incendiilor. Apoi, cutremurul din 11 noiembrie 1940 a afectat puternic cetatea. Renovarea devenea absolut obligatorie, dar a fost întârziată de război şi de anii tulburi ai instaurării regimului comunist. Practic, lucrările de refacere s-au desfăşurat în perioada 1955-1956.
Locul ideal pentru filmele istorice
Cetatea şi împrejurimile Râşnovului au intrat în istoria cinematografiei româneşti, fiind decorul preferat de regizorul Sergiu Nicolaescu pentru filmele sale istorice Dacii, Mihai Viteazul şi Nemuritorii. În 1967, la Râşnov a fost realizat filmul Columna, o coproducţie româno-germano-italiană, nominalizat anul următor la ,,Globul de aur" şi la ,,Oscar" pentru cel mai bun film străin.
Pe aceeaşi temă
Cetatea Râşnov mai tare ca Branul?
Râşnovul a devenit staţiune turistică de interes naţional.