Cartierul icoanelor pe sticlă. Localnicii din Şcheii Braşovului duceau marfa cu carele până la Budapesta sau Viena
0În Şcheii Braşovului, icoanele pe sticlă erau produse în serie, astfel că puteau fi vândute în întreaga ţară. Acestea au ajuns în număr mare chiar la Budapesta şi la Viena.
Cea mai prolifică zonă în domeniul icoanelor pe sticlă este cartierul Şchei din Braşov. Chiar dacă aici nu exista o fabrică de sticlă – totuşi, în apropierea Braşovului, existau asemenea fabrici – materialul nu era scump pentru o comunitate prosperă şi cu experienţă de secole în manufactură şi comerţ.
În Şchei, realizarea şi vânzarea icoanelor pe sticlă era o activitate care se făcea în serie. Se ajunsese ca fiecare operaţiune să fie făcută de o altă persoană, exact cum se lucrează la bandă.
Mai mult, icoanele făcute de şcheieni erau realizate mult mai îngrijit, deoarece erau destinate în cea mai mare parte vânzării şi era nevoie să învingă concurenţa, mai ales că numărul lor era mult superior celor pictate la Nicula, de exemplu.
Dacă în altă parte se spune că icoanele erau duse la târguri cu traista sau cu samarul, şcheienii le duceau cu carul. Astfel, icoanele au ajuns în întreaga ţară, dar şi la Budapesta sau la Viena.
Fiind mult mai multe, icoanele pe sticlă din Şcheii Braşovului erau mult mai uşor de găsit. Cu toate acestea, ele nu au ajuns să fie atât de cunoscute precum cele pictate de ţăranii din diverse zone ale ţării, în special din Maramureş. Din acest motiv, este nevoie ca icoanele braşovene să fie făcute cunoscute lumii.
Patru muzee şi-au dat mâna pentru promovarea icoanelor pe sticlă provenite din Şcheii Braşovului. Tezaurul naţional de artă sacră este scos la lumină de Muzeul de Etnografie Braşov, în parteneriat cu Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară „Maramureş” din Baia Mare, Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat” şi Muzeul Bisericii „Sfântul Nicolae – Prima Şcoală Românească” din Braşov.
„A fost iniţiativa Muzeului de Etnografie Braşov, care are misiunea aceasta de a promova patrimoniul cultural al vechilor comunităţi din Braşov şi judeţ. Am căutat muzee care să deţină şi ele elemente de patrimoniu cultural similare cu cele din colecţia noastră”, a explicat istoricul Alexandru Stănescu, unul din mari pasionaţi a tot ce înseamnă Şcheii şi Junii Braşovului, precum şi tradiţiile acestor locuri.
Icoanele pe sticlă făcute în Şcheii Braşovului au şi câteva particularităţi, cum ar fi culorile utilizate. Pentru că vorbim de o zonă bogată faţă de celelalte unde se pictau icoane pe sticlă, cele de aici o înfăţişează, de exemplu, pe Maica Domnului cu podoabe preţioase şi cu veşminte de preţ. De asemenea, în icoane apar zone din cartier, cum ar fi Biserica Sfântul Nicolae. Proiectul cu cea mai mare parte din finanţare nerambursabilă va avea câteva activităţi principale.
„Vom avea ca activităţi două expoziţii, una la Baia Mare, pe care o vom realiza în Muzeul Etnografic de acolo şi alta care se va realiza aici, în Braşov. Vom avea şi nişte ateliere la care oamenii se pot iniţia în tainele picturii de icoane pe sticlă şi pe lemn, cum sunt cele din Braşov, fie în tehnici tradiţionale de pictură pe lemn sau pe sticlă, cum vor fi atelierele din muzeul din Baia Mare”, a mai subliniat Alexandru Stănescu.
Vă mai recomandăm:
Cât costă cazarea la munte toamna, în judeţul Braşov. Ofertele lunii septembrie la Poiana Braşov