Brăila: Fără dotare, poliţiştii criminalişti rezolvă cazurile după fler

Criminaliştii brăileni fac lumină şi în cazuri vechi. Nicio infracţiune nu scapă nepedepsită, spune o veche zicală. Desluşirea multor cazuri depinde de dăruirea a 28 de oameni pentru care urmele invizibile nu mai au secrete.

La nivel local Serviciul Criminalistic  a fost structurat pe trei componente: Biroul de investigare tehnico-ştiinţifică a locului faptei care are în componenţa sa şi Grupa Câini de serviciu-urmărire, Compartimentul de expertize şi constatări tehnico-ştiinţifice şi Compartimentul identificări criminalistice.

Chiar dacă munca criminaliştilor brăileni diferă de cea a celor de peste ocean, probele colectate şi analizate de ei au făcut lumină în cazuri celebre şi nu numai. Pentru ei niciunul din cazurile la care au fost solicitaţi nu este mai puţin important.

Criminaliştii ridică de la locul faptei fire de păr, urme de sânge, salivă, mucuri de ţigară, urme de diverse tipuri, microurme, scame şi orice altceva ce poate constitui probe. Acolo unde este nevoie apelează şi la unul din cei patru câini de urmă. Probele adunate pot duce la descoperirea autorilor chiar şi după mai mulţi ani.

La Tichileşti o iapă furată a fost descoperită după doi ani

„Am fost solicitaţi la un furt de iapă şi am apelat la câinele de urmă Berna. Era primăvară şi era mult noroi. Câinele a mers aproximativ 8 km şi la un moment dat nu se mai vedea urma. Berna a mers până la şosea, la Unirea unde a pierdut urma. După doi ani de zile însă, la o percheziţie domiciliară s-a găsit iapa la Unirea. Probele colectate la furt au ajuns în baza de date şi cu prima ocazie când au fost colectate probe noi s-au comparat cu cele existente”, spune comisarul Antonel Frigioiu, ofiţer specialist în cadrul Serviciului Criminalistic Brăila.

„Scrisul ne dă de gol”

Criminaliştii brăileni au stabilit că scrisul pe de nişte caiete descoperite de colegii de la Bucureşti în cazul unei crime urmată de sinucidere corespund cu cele ale sinucigaşului. Ei sunt cei care au făcut lumină în cazul lui Codrin şi al Mădălinei.

 „Am luat probe de scris din agendele de la Bucureşti pe care le-am comparat cu ce am găsit noi la Brăila pentru a vedea dacă scrisul este acelaşi. Chiar dacă la prima vedere poate să pară că două înscrisuri aparţin unor persoane diferite, sunt procedee prin care se poate stabili dacă aceeaşi persoană a încercat să scrie altfel. Sunt anumite caractere care ne dau de gol. Analiza grafoscopică stabileşte cu exactitate cine şi ce a scris”, spune comisarul Antonel Frigioiu.


Serviciul Criminalistic Brăila prelucrează orice tip de urmă în afara celor biologice care se trimit la Galaţi. Urmele papilare se înaintează către AFIS 2000, o bază de date pentru întreaga ţară. Au fost cazuri în care de la Brăila a fost identificată o persoană care a săvârşit infracţiuni în altă zonă şi asta după mai mulţi ani.