Salariile prea mici alungă psihologii din școli. Consilierea, făcută oricum pe genunchi cu un consilier la 700 de elevi

În județul Botoșani este o adevărată criză de psihologi școlari. Asta în condițiile în care sute de elevi au nevoie de consiliere din cauza condițiilor economice precare sau a părinților plecați în străinătate. Principalul motiv pentru care psihologii resping școlile este salariul prea mic.

Botoșani este un județ cu o largă problematică socială, mai ales în mediul rural, dar și în cartierele sărace din  zonele urbane. În primul rând elevii din școlile de la țară sunt marcați de sărăcie sau de lipsa părinților plecați la muncă în străinătate. Sute de elevi, mai ales din mediul rural, ajung, anual, să abandoneze cursurile. Mulți pentru a munci la câmp sau pentru a pleca la muncă în străinătate în încercarea de a scăpa de sărăcie.

În județul Botoșani, cu această problematică socială aparte, psihologii școlari ar fi o adevărată mană cerească. Teoretic, aceștia există la nivelul fiecărui școli. În realitate, însă, puținii psihologi care ajung să lucreze în școli pe postul de consilieri școlari nu fac față numărului mare de elevi.

Nici măcar suplimentarea locurilor de consilieri școlari prin noua lege a educației nu pare să rezolve problema. Și asta fiindcă aproape niciun psiholog nu se prezintă la concurs.  Principala cauză o reprezintă proasta remunerație.

„Consilierul școlar are o influență deosebită”

În momentul de față, la Botoșani sunt 85 de consilieri școlari. Reprezentanții Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Botoșani spun că rolul consilierilor școlari este esențial. Și asta în condițiile în care, inclusiv normativele europene cer prezența psihologilor pentru prevenirea violenței în școli, pentru identificarea problemelor pe care le au elevii, inclusiv în familie sau grupul de prieteni.

În județul Botoșani, marcat de o plecare masivă a localnicilor în străinătate, copiii rămași în grija bunicilor sau rudelor au nevoie mai mult ca orice de consiliere psihologică. În plus, sunt elevi care abandonează școala din cauza sărăciei sau școlari care trăiesc în familii abuzive marcate de vicii.

„Consilierul școlar are o influență deosebită în gestionarea situațiilor dificile pentru școală. Și aici ne referim la diferite situații de violență școlară. Sunt oamenii care asigură în școli dezvoltarea abilităților de viață. Noi vorbeam de mult timp de faptul că un elev, pe lângă cunoștințele pe care trebuie să le dobândească în diferite domenii, are nevoie de consiliere și dezvoltarea abilităților de viață. Consilierul școlar face practic posibilă dezvoltarea abilităților în școală. Pe de altă parte, consilierul școlar este parte din echipa care asigură integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale.”, precizează Cătălina Lupașcu, director CJRAE Botoșani. 

„Nu ajunge un an școlar”

Deși teoretic, așa cum cer și normativele europene, consilierii școlari ar trebui să se ocupe de fiecare elev în parte, să facă activități cu clase și grupuri de elevi, în realitate, numărul acestora este atât de mic încât doar un număr infim de elevi beneficiază de serviciile acestora.

Astfel, un consilier școlar se ocupă de aproape 700 de elevi. Reprezentanții CJRAE spun că situația s-a îmbunătățit, fiindcă acum patru ani, de exemplu, un consilier școlar era arondat la peste 1.300 de elevi. Iar concluzia este una simplă, unui consilier școlar nu-i ajunge nici măcar tot anul școlar pentru a se ocupa câteva minute măcar de fiecare elev.

„Este clar un deficit pe tot ceea ce înseamnă normarea consilierilor școlari. Avem un consilier școlar la 699 de elevi. Este un demers greoi ca un consilier școlar să ajungă la fiecare elev din fiecare structură. Nu-i ajunge anul școlar”, adaugă Cătălina Lupașcu.

O problemă, spun reprezentanții Inspectoratului Școlar este, în unele cazuri, și mentalitatea părinților. Tocmai de aceea, acești angajați nu mai sunt numiți psihologi școlari, ci consilieri școlari.

„Din păcate, sunt multe cazuri în care părinții nu acceptă să lase copilul la un consilier școlar, chiar dacă ar avea nevoie. Nu le spunem psihologi, pentru că majoritatea părinților nu vor să audă de ideea că ducem copilul la psiholog. Acum le spunem consilieri școlari”, precizează Cristina Bălăucă, inspector școlar general adjunct. 

Salariile alungă psihologii din școli

Pe lângă faptul că este un deficit major de psihologi școlari, iar mulți părinți nici nu vor să audă de o asemenea consiliere, nici tinerii absolvenți nu sunt foarte atrași de aceste posturi din cadrul școlilor. Deși prin noua lege a învățământului au fost suplimentate 25 de posturi de consilieri școlari la nivelul județului, la titularizare s-au prezentat doar opt candidați, unul dintre principalele motive fiind salarizarea deficitară a consilierilor școlari. 

Salariul unui consilier școlar debutant variază între 2.500 și 3.000 de lei pe lună.

„Salariile sunt mici. Și aceasta este o problemă care-i face pe mulți absolvenți de psihologie să-și caute job-uri mai bine plătite în privat”, spune și Cătălina Lupașcu.