Cum se desfăşura Crăciunul Regal. De la obsesia lui Carol I pentru datinile româneşti la sărbătorile în exil ale Regelui Mihai
0Cum arătau mesele de Crăciun ale regilor României? Unii erau singuri tocmai cu ocazia sărbătorii care uneşte oameni şi familii, alţii ţineau la rigoare şi la respectarea tuturor datinilor româneşti.
Primele care au adus obiceiuri precum bradul de Crăciun şi masa de Revelion în ţările în care trăiau au fost capetele încoronate. Bradul de Crăciun ajunge la Curtea Regală a Marii Britanii prin bunicul Reginei Maria, Principele Consort Albert, la mijlocul secolului al XVIII-lea.
După ce Anglia şi Franţa adoptă obiceiul pomului împodobit de Crăciun, el devine în timp record împământenit pe tot continentul. Principele Consort Albert, considerat astăzi drept întemeietor al Marii Britanii moderne, a fost stră-străbunicul Regelui Mihai.
Potrivit volumului „Crăciun Regal”, Revelionul, adică masa de la miezul nopţii, la trecerea dintre ani, are origine catolică şi s-a transformat în sărbătoare în a doua jumătate a sexolului al XIX-lea.
Crăciunul „sobru” al Regelui Carol I şi exilul Regelui Mihai
Cum petreceau regii României Crăciunul? Ei bine, depinde foarte tare la cine ne referim. De exemplu, atmosfera de Crăciun din casa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta era sobră, cei doi fiind preocupaţi până în detaliu de datinile şi obiceiurile româneşti.
O cu totul altă atmosferă se întâlnea în casa regelui Ferdinand şi a reginei Maria, care au şi avut o casă plină de copii. Cei doi adunau în jurul bradului de Crăciun veselie, cadouri şi căldură.
Regele Carol al II-lea petrecea Crăciunurile la Palatul Rgal şi la Sinaia, însă, potrivit volumului „Crăciun Regal”, acesta era „trist” şi „neîmplinit”.
„Deşi îl avea alături pe fiul său şi era înconjurat de o seamă de intlectuali interbelici remarcabili, Regele a domnit într-un deceniu straniu, crud şi neiertător. Prin urmare, Crăciunul nu putea arăta altfel decât restul anului pe care îl încorona. Solitar şi respins de mulţi (chiar de membri propriei familii), Regele a continuat tradiţia Crăciunului cu aceeaşi pricepere ca a înaintaşilor lui”, se mai arată în volumul „Crăciun Regal”.
În timpul copilăriei, Regele Mihai a avut parte de sărbători intime, calde şi iubitoare, totul fiind organizat cu grijă şi graţie de mama sa. În perioada de exil, acesta a avut parte de sărbători de iarnă simple.
Cadourile erau şi ele modeste, fiind neapărat simbolice pentru cei care le primeau. Sărbătorile de iarnă au fost, însă, presărate de iubire şi ocrotire.
„Situaţia Majestăţilor Lor a făcut ca principesele să trăiască toată copilăria şi adolescenţa în case de ţară sau din mici oraşe, cu grădină ori înconjurate de o fermă. Crăciunul exilului era strâns legat de aerul curat, de zăpadă, de dealurile pe care le puteai zări pe fereastră, de pădure, de cuibarul cu ouă calde, de tăiatul lemnelor pentru foc, de sobă şi de fotoliile cu perne moi şi de afecţiunea bunicilor care veneau să stea alături de copii şi nepoate”, mai este descris Crăciunul Regelui Mihai, în „Crăciun Regal”.