Catacombe din anii 1200, reabilitate cu fonduri norvegiene. Turiştii vor putea să parcurgă tunelul care a salvat comunitatea în timpul invaziei tătare
0În inima Transilvaniei, o mică fostă localitate minieră ascunde o serie de tuneluri secrete, folosite în anii 1200 de către populaţia din zonă pentru a se refugia în cazul unei invazii. Aceste catacombe, care se întind pe mai bine de 5 kilometri şi leagă diferite obiective ale comunei Rodna, vor putea fi parcurse de către turişti în următorii ani.
Comuna Rodna, o localitate situată la poalele Munţilor Rodnei cu tradiţie în minerit, a fost atestată documentar în anul 1235. Încă de pe atunci, cronicarii ruşi ai vremii numeau localitatea un centru minier de mare importanţă. Aici se realizau obiecte de argint şi aur, care ajungeau în mai toată Europa. Datorită bogăţiilor sale, această localitate a devenit ţinta tătarilor, care au invadat aşezarea în 1241.
Mulţi dintre locuitorii acestei localităţi au reuşit să se salveze, cu ajutorul unor catacombe, realizate tocmai pentru a-i ajuta să fugă din calea invadatorilor. Acestea se întindeau pe mai bine de 5 kilometri şi se bănuieşte că legau mai multe obiective importante ale comunei.
În aceste catacombe, arheologii din perioada comunistă au găsit kilograme de oase, semn că tot aici şi-au găsit sfârşitul o bună parte din localnici.
După cum ne dezvăluie primarul comunei Rodna, Valentin Grapini, legenda spune că tătarii au invadat chiar de Paşte, când majoritatea locuitorilor erau la biserică. Aceştia au intrat în catacombe şi au reuşit să fugă în Anieş, localitatea vecină, cu ajutorul tunelurilor, care aveau 5-6 metri înălţime, pentru a putea suporta inclusiv evacuarea călare.
Conducătorul oştilor tătăreşti a aflat despre aceste tuneluri şi a deviat un râu din zonă spre aceste tuneluri, inundându-le. Aşa se face că mulţi dintre oamenii care voiau să fugă au fost prinşi în interior şi s-au înecat.
„Un bătrân de 90 de ani, care a şi murit între timp, îmi spunea că a intrat în catacombele respective. Îmi spunea că evacuarea se făcea pe cai. Am şi găsit o ieşire a unei catacombe în curtea şcolii, are peste 5 metri”, povesteşte Valentin Grapini.
Turiştii sunt aşteptaţi în catacombe, anii următori
Primarul comunei Rodna şi-a pus în cap să reabiliteze aceste catacombe şi să le introducă în circuitul turistic. În acest sens se bazează pe o finanţare din granturi norvegiene, în valoare de două milioane de euro. Primarul mai spune că, după depunerea proiectului pe fonduri norvegiene, i s-a spus că e eligibil, că vor primi finanţare şi că luna aceasta ar urma să primească şi răspunsul oficial. „Îmi doresc ca cine intră să viziteze aceste catacombe să poată să parcurgă un traseu de cel puţin un kilometru”, spune Valentin Grapini.
Primul pas a fost făcut, primarul achiziţionând un serviciu de arheologie, care preţ de o lună a muncit la redescoperirea catacombelor, accesul în ele fiind momentan inaccesibil.
„Am achiziţionat un serviciu de arheologie, o firmă de la Deva, am lucrat o lună de zile pentru redescoperirea lor. Este insuficient ceea ce am făcut noi, dar s-au găsit lucruri foarte interesante în urma lor. Continuăm cu săpăturile arheologie, pentru că abia acum am ajuns la catacombe”, completează edilul.
Acesta a apelat inclusiv la un sonar, care să îi arate care sunt traseele urmate de aceste catacombe. Sonarul a scos în evidenţă trei trasee, cel mai lung având în juder de 5-6 kilometri.
„De la baza ruinei cetăţii, este o intrare în pământ, ca o pivniţă, acolo se vede că este o trecere şi închis accesul. Ar fi trei trasee posibile. Unul care merge în partea stângă şi trece pe sub primărie şi ajunge la şcoală. Ar fi vorba de 5-6 kilometri de catacombe, traseul care ieşea în cetatea Anieşului (n.r. localitatea vecină). Unul dintre trasee merge către Valea Vinului, iar altul către Măgura Mare”, explică Valentin Grapini.
Vă mai recomandăm:
6 metode inedite de apărare folosite de locuitorii cetăţilor medievale