Simpozion Naţional: Vida Gheza a fost comemorat în Aula Academiei Române
0Marele sculptor băimărean, Vida Gheza, a fost comemorat astăzi în Aula Academiei Române din Bucureşti, care a găzduit Simpozionul Naţional „Gheza Vida - 100 de ani de la naştere“. La acest eveniment au participat academicieni, oameni de cultură, critici şi istorici de artă, artişti. Tot în cinstea marelui sculptor A avut loc şi lansarea volumul aniversar „Vida Gheza – 100“.
În data de 28 februarie 2013 s-a împlinit un secol de la naşterea marelui sculptor român Gheza Vida, membru al Academiei Române. Manifestările culturale şi ştiinţifice dedicate centenarului sculptor, ce au debutat la Baia Mare în luna februarie, continuă pe tot parcursul anului 2013.
Gheza Vida, unul dintre cei mai importanţi artişti ai României postbelice, s-a născut în anul 1913, într-o familie de mineri originară din Maramureşul istoric, ce locuia în oraşul Baia Mare. Vida a început să sculpteze încă din tinereţe, mai întâi personaje din lumea satului maramureşan, sau inspirate din viaţa minerilor, manifestând o puternică comuniune şi admiraţie faţă de arta populară maramureşană, care îi va fi un permanent izvor de inspiraţie.
Atmosfera artistică de la Baia Mare l-a influenţat, încă din 1932 frecventând atelierul pictorului Alexandru Ziffer. Debutul său artistic are loc în 1937 la Baia Mare, când expune sculpturile “Miner” şi „Ţăran legat de stâlp”. Timp de mai mulţi ani traversează Europa, se întoarce la Baia Mare abia în 1941, când oraşul împreună cu întreg Maramureşul fiind, în urma Dictatului de la Viena, sub ocupaţie hortystă. Fiind român şi având cetăţenie română, a fost atent supravegheat de poliţie, fiind de trei ori concentrat în detaşamentele de muncă forţată din Ungaria horthystă. În timpul şederii sale la Budapesta urmează cursurile Academiei de Belle-arte, având ca profesor pe Jenő Bori. După eliberarea de sub ocupaţia horthystă, Vida s-a înrolat voluntar în Armata Română, luptând pe frontul anti-hitlerist.
Revenind după război acasă, Gheza Vida realizează şi expune mai multe lucrări de referinţă, printre care Dans oşenesc, Buciumaşul sau celebrul Monument al Ostaşului Român de la Carei, la care a lucrat în colaborare cu arhitectul Anton Dâmboianu. Alte două lucrări de referinţă ale artistului au fost Monumentul ţăranilor martiri de la Moisei şi Sfatul bătrânilor, ambele sculpturi fiind iniţial realizate din lemn iar mai apoi transpuse în piatră. Maestrul Gheza Vida a fost ales în 1968 vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România, iar în 1974 a fost ales membru al celui mai înalt for ştiinţific şi cultural al ţării, Academia Română.
Pe aceeaşi temă:
Vida Gheza a fost omagiat în Baia Mare
FOTO Vida Gheza, sărbătorit la Baia Mare, Cluj, Bucureşti şi Roma