Autoarea cărţii “Suflet de porţelan” are nevoie de ajutorul semenilor. Andreea trăieşte de şase ani într-un scaun cu rotile

Costurile pentru programul de recuperare început la o clinică din depăşesc cu mult puterea financiară a ei şi a familiei sale.

De aproape şase ani, Andrea Lichi, o tânără de 20 de ani din Bacău, studentă la Psihologie, îşi trăieşte viaţa într-un scaun cu rotile, după un teribil accident rutier.

Tânăra, care a scris o carte de succes despre viaţa ei, nu a renunţat la gândul de a putea merge din nou. Ea a reuşit să îşi regăsească echilibrul şi să transforme neşansa ei într-o lecţie de viaţă. Ea a scris prima ei carte, „Suflet de porţelan”, în care îţi povesteşte experienţa prin care a trecut.

Andreea a început un program de recuperare cu aparatură de ultimă generaţie, la o clinică din Tg. Mureş, doar că nu poate suporta singură costurile. Tânăra a lansat un apel către cei care o pot ajuta.

"VĂ ROG SĂ FIŢI ALĂTURI DE MINE ŞI DE DATA ACEASTA!
A fi puternic înseamnă inclusiv a cere ajutorul atunci când ai nevoie de el. Înseamnă şi să încerci toate oportunităţile care se ivesc, să faci tot posibilul, chiar dacă te loveşti şi de încercări tardive. Deşi au trecut aproape 7 ani de la accidentul rutier care m-a făcut dependentă de un obiect, de un scaun cu rotile, eu încă mai sper că va veni ziua (cândva, oricât de departe ar fi) în care voi păşi din nou. De-a lungul acestor ani, am făcut tot ce am putut, atât eu, cât şi părinţii mei, pentru ca şansele de recuperare să fie mai mari. Orice noutate auzeam o încercam, asta până când am observat că progresele refuzau să mai apară, nu neapărat pentru că nu ar fi fost posibile, ci pentru că uneori e mai uşor să găseşti motivele pentru care ceva nu se poate realiza decât să încerci să cauţi motivele pentru care să reuşeşti să realizezi acel ceva. Şi atunci m-am oprit şi mi-am îndreptat toată energia către alte activităţi. Doar că ceva îmi spunea că ar trebui să mai încerc, să caut şi alte soluţii.
Întâmplator, fără să mă implic prea mult, cu ceva timp în urmă, am aflat de Clinica de Medicină Hiperbară Livezeni, din Târgu Mureş. Mi-a plăcut mult ce am văzut într-un video şi atunci am început să urmăresc tot ce se întâmpla acolo. Standardele, aparatura şi felul în care se lucra, depăşea tot ce am încercat eu în aceşti 7 ani, atât în România, cât şi în străinătate. Atunci mi-am dorit să ajung şi eu în clinică. Şi am reuşit. De câteva zile mă aflu aici şi sunt extrem de recunoscătoare pentru această şansă. Întreaga echipă este extraordinară şi extrem de bine pregătită, iar programul de recuperare este intensiv (cam 8 ore pe zi). De altfel, mâna mea stângă începe să fie din ce în ce mai bine. Progresele nu vor apărea peste noapte, sunt conştientă de asta, dar chiar şi un centimetru de mişcare activă în plus pentru mine înseamnă enorm.
De aceea îmi doresc să rămân cât mai mult aici. Însă nu totul depinde de voinţa mea. Costurile unei zile de terapii depăşesc 1200 de lei, ceea ce familia mea nu poate suporta singură. Am nevoie de ajutorul vostru financiar, al tuturor celor care vreţi să mă sprijiniţi în această etapă. Vă rog mult să îmi fiţi alături, pentru ca independenţa mea să crească cât mai mult.
Donaţiile se pot face în conturile de mai jos:
RO22BTRLRONCRT0473206001 (RON)
Lichi Andreea Alexandra
RO17RZBR0000060016740832 (EURO)
Lichi Dumitru Sebastian
Mulţumesc mult, să fiţi bine!"