Video Orașul revitalizat de construcția autostrăzilor. Investiții de sute de milioane de euro au ajuns în Sebeș

Sebeș, un oraș cu mai puțin de 27.000 de locuitori, din vecinătatea municipiului Alba Iulia, a profitat din plin de poziția sa strategică, la răscrucea unor autostrăzi importante. Investițiile atrase aici sunt impresionante și au rezolvat problema locurilor de muncă.

Magistralele de comunicații au avut de-a lungul timpului un rol decisiv în destinul așezărilor umane. Atunci când vechile rute comerciale au încetat să fie folosite ori au fost înlocuite de trasee mai ofertante, soarta orașelor pe care le tranzitau a fost adesea pecetluită.

Sebeș, răscruce de autostrăzi

În același timp, apariția unor noi rute de transport a oferit altor așezări ocazia de a renaște. Nodul de autostradă din Sebeș a contribuit decisiv la dezvoltarea economică a zonei în ultimii ani.

Aflat la 15 kilometri de Alba Iulia și la 60 de kilometri de Sibiu, municipiul Sebeș (județul Alba), cu aproximativ 27.000 de locuitori, a fost mulți ani după 1990 o localitate de tranzit pe Drumul Național 7 (Arad – Sibiu – Valea Oltului – București), unde nervii multor șoferi erau întinși la maximum din cauza aglomerației și ambuteiajelor. Șoseaua europeană traversa centrul orașului, iar în unele perioade de vârf șoferii așteptau zeci de minute și chiar ore pentru a depăși Sebeșul.

Două autostrăzi au fost construite în jurul orașului în ultimii ani și au adus transformări radicale în economia acestuia, chiar dacă nu au rezolvat complet problemele legate de traficul rutier din zona centrală a Sebeșului.

Din 2014, orașul Sebeș este traversat de Autostrada A1, odată cu finalizarea tronsonului Orăștie – Sebeș. Autostrada conectează orașele din vestul și centrul României și, odată cu finalizarea Autostrăzii Sibiu – Pitești, va lega regiunile istorice Transilvania și Banat de Capitală.

În 2021 a fost finalizată Autostrada A10 Sebeș – Turda (numită și Autostrada Apusenilor), iar tot atunci a fost dat în folosință complet nodul rutier de la Sebeș, care leagă cele două autostrăzi. Tronsonul de autostradă conectează orașele din centrul României de Cluj-Napoca și Târgu Mureș și va continua spre nord-vest, odată cu realizarea Autostrăzii A3 (Transilvania) Cluj-Napoca – Oradea, și spre nord-est, odată cu construcția Autostrăzii Unirii (A8) Târgu Mureș – Iași.

Nodul de autostradă care a revitalizat economia 

Nodul de autostradă din Sebeș are o lungime de circa cinci kilometri și cuprinde trei mari pasaje peste actuala autostradă A1, două pasaje peste calea ferată din zonă și un pasaj peste râul Sebeș și DN1/E81, în zona Lancrăm. În ultimii ani, terenuri întinse din vecinătatea sa au fost ocupate de zone industriale, iar Sebeșul a profitat din plin de aceste investiții.

Aproximativ 1.500 de oameni lucrează la fabrica de componente auto Star Assembly Sebeș, parte a grupului Mercedes-Benz AG, prezentă în Sebeș de 13 ani. Recent, reprezentanții companiei au anunțat o investiție de 100 de milioane de euro într-o nouă linie de asamblare a unităților de propulsie pentru un model nou al mărcii.

„Când pe teritoriul unei localități avem o fabrică mare, care are angajați toți cu contracte de muncă și care sunt plătiți cu salarii bune, asta înseamnă dezvoltare, asta înseamnă venituri la bugetul local. De acolo poți să faci un spital care să arate mai bine, o școală care să arate mai bine, condiții mai bune pentru oameni – și asta înseamnă parteneriatul public-local”, afirma premierul Ilie Bolojan, invitat în octombrie 2025, la lansarea noii linii de producție din Sebeș.

Potrivit platformei online Targetare, care cuprinde baze de date și informații despre firmele din România, în Sebeș sunt aproape 1.000 de firme și circa 9.000 de angajați, adică aproximativ o treime din populația municipiului. Alături de fabrica auto, firmele grupului Kronospan (Timber), din industria prelucrării și transportului lemnului, precum și fabrica de înghețată Alpin au adus, la rândul lor, sute de locuri de muncă în zonă. La marginea municipiului, alte terenuri sunt ocupate în prezent de șantiere deschise pentru construcția unor noi fabrici și depozite.

Centrul vechi al orașului a rămas aglomerat și mai puțin schimbat decât zonele din apropierea autostrăzilor. Aici, călătorii găsesc o mică piață înconjurată de clădiri de epocă și case cu arhitectură specifică vechii comunități săsești, astăzi extrem de redusă. Biserica medievală evanghelică, veche din secolul al XIII-lea, domină zona centrală, mărginită de rămășițele vechii cetăți a Sebeșului.

Orașul Sebeș, din vremea sașilor

Sebeș a fost una dintre vechile așezări ale regiunii Transilvania, fiind atestat ca oraș (civitas) încă din 1345. Istoria sa îndelungată a fost marcată de numeroase evenimente tulburătoare, iar zidurile și turnurile cetății medievale și vechile biserici au păstrat legende despre episoadele dramatice petrecute aici.

Orașul a fost înființat de sașii mutați în Transilvania în secolul al XII-lea, când regii Ungariei au colonizat în sudul regiunii comunități germanice pentru a apăra granițele regatului și a dezvolta comerțul. Așezarea, cunoscută în Evul Mediu sub numele de Mühlbach, a prosperat datorită poziției sale strategice, la răscrucea drumurilor dintre Alba Iulia, Sibiu și Orăștie.

În alte epoci, Sebeșul a ajuns în pragul dispariției, fiind asediat și aproape distrus de mai multe ori, de mongoli și de turci, și lovit de epidemii. Fostul târg medieval, locuit de români și sași, s-a dezvoltat la începutul secolului XX, când au fost construite uzina electrică, noua primărie, poșta, baia comunală, cazarma, spitalul și Casa Pădurilor.

Combinatul de prelucrare a lemnului, din anii '60

În anii ’50, Sebeșul avea aproximativ 12.000 de locuitori și o economie susținută de mici fabrici de cherestea, tăbăcărie și ciorapi, precum și de o întreprindere forestieră. În deceniile următoare, orașul s-a extins în jurul vechiului centru, dominat de bisericile medievale evanghelică și romano-catolică.

La sfârșitul anilor ’60 a fost construit combinatul de prelucrare a lemnului, care își asigura materia primă din vastele păduri ale Munților Șureanu și Apuseni, aflate în apropiere. Începând din anii ’70, valea Sebeșului, în amonte de oraș, a fost amenajată hidroenergetic, fiind realizate patru hidrocentrale la Gâlceag, Șugag, Săsciori și Petrești, cu o putere instalată de circa 342 MW. În aceeași zonă, până la sfârșitul anilor 2000, au mai fost construite două microhidrocentrale, la Obrejii de Căpâlna și Cugir. Construcția autostrăzilor a dat un nou impuls economiei orașului, facilitând atragerea unor investiții importante.

Odată cu amenajările hidroenergetice a fost modernizată și Transalpina, un drum de aproape 150 de kilometri, înființat în anii ’30, care pornește din Sebeș, urcă pe Valea Sebeșului și traversează Carpații prin Munții Parâng, unde atinge cota de 2.145 de metri, în Pasul Urdele. În prezent, Transalpina se numără printre atracțiile turistice din apropierea Sebeșului, un oraș rămas, pentru cei mai mulți dintre călători, mai ales un punct de tranzit.