FOTO Cercetare ştiinţifică în premieră naţională pentru cunoaşterea speciilor ce trăiesc în Gheţarul de la Scărişoara
0O echipă de cercetători din Bucureşti a prelevat probe din Gheţarul de la Scărişoara pentru studii ştiinţifice în laborator. Obiectul cercetării îl reprezintă microorganismele din straturile de gheaţă şi cunoaşterea speciilor ce trăiesc în acest gheţar.
“Prin acest proiect ne-am propus să studiem microorganismele din straturile de gheaţă de la Scărişoara şi să aflăm diferenţele dintre speciile din aceste strate. Dacă cele de la 400 de ani corespund cu cele de la 900 de ani. Pentru aceasta extragem gheaţa cu o foreză. Am încercat să extragem până la 22 de metri, dar deocamdată am reuşit numai 9 metri şi 80 de centimetri. Se extrag probe din Rezervaţia Mică, pe straturi, iar această gheaţă, luată în condiţii sterile este dusă în laborator, apoi topită, filtrată şi extrase informaţiile. Mai departe se multiplică secvenţele până se ajunge la cunoaşterea speciilor ce trăiesc în Gheţarul Scărişoara. Proiectul a fost finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiintifice”, a declarat Iţcuş Corina, asistent de cercetare la Institutul de Biologie din cadrul Academiei Române, care îsi realizează teza de doctorat cu tema “Biodiversitatea microorganismelor din Gheţarul Scărişoara”.
“Gheţarul Scărişoara are peste 10000 de ani vechime, şi peste 100.0000 metri cubi. Nu s-a mai cercetat aşa ceva în ţara noastră, şi sperâm să ne aducă rezultate foarte bune şi o diversitate deosebită”, a completat Mădălina Pascu, de la Facultatea de Biologie a Universităţii Bucureşti.
“Proiectul nostru este continuarea unui propiect mai vechi care avea ca scop reconstituirea microclimatuluiu în ultimii 5000 de ani. De acestă dată dorim să obţinem mai multe informatii legate de microorganismele care trăiau în ultimii 5000 de ani. Avem o reconstituire a climatului şi dorim să vedem dacă modificarile climatice din ultimii 5000 de ani au influenţat viaţa microclimatului. Scopul nostru este să vedem dacă a existat o variaţie în această compoziţie microbiană şi în al doilea rând am vrea să vedem dacă am putea găsi bacterii vii care au supravieţuit prinse în gheaţa veche de câteva mii de ani. Am extras gheaţa de diverse vârste, 400 de ani, 900 de ani, 3000 de ani”, a afirmat Aurel Perşoiu de la Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava.
Proiectul este condus de Cristina Purcărea, de la Institutul de Biologie din Bucureşti şi este un parteneriat cu Institutul de Speologie - Departamentul Cluj Napoca, Institutul de Speologie Bucureşti şi Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava. Se derulează în baza unei autorizaţii eliberate de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Române, şi cu notificarea Administraţiei Parcului Natural Apuseni.
“În proiect sunt implicaţi aproximativ 20 de specialişti, din 4 instituţii incluzând geologi, geografi, glaciologi, climatologi şi bacteriologi, care studiază diverse grupe faunistice. Asociaţia Speologică Sfinx din Gârda de Sus a oferit sprijin tehnic şi documentar fotografic”, a spus, la rândul său, speologul Christian Ciubotărescu, preşedintele Asocieţiei Sfinx.