Soluția unui antropolog pentru bugetul Educației: „Toți politicienii să fie obligați să își înscrie copiii doar în sistemul public”
0Cum sunt împărțiți banii din bugetul unei țări? Antropologul Radu Umbreș susține că fondurile alocate în domenii precum educație, sănătate, justiție reflectă interesele private ale elitelor care conduc țara. El are o soluție pentru creșterea bugetului Educației.
Radu Umbreș, antropolog și conferențiar universitar la SNSPA, a prezentat o ipoteză despre finanțarea și reforma unor domenii ale statului care poate porni de la interesele private ale elitelor, unde intră politicieni, mari funcționari, oameni de afaceri.
Cheia fiind: cât de mult beneficiază aceste elite în mod direct de pe urma acestor domenii.
Antropologul vine cu trei exemple:
„Educație: cel mai puțin deoarece au alternativa educației private și a studiilor în străinătate pentru copiii lor. Profesorii sunt, deci, de neglijat.
Sănătate: ceva mai mult deoarece sistemul de sănătate privat și serviciile din străinătate nu pot fi înlocui mereu serviciile oferite de sistemul public (în termeni de urgență, operații speciale, etc), dar sunt o opțiune pentru multe situații. Doctorii vor primi salarii mai mari, însă cheltuielile vor fi concentrate în special în marile orașe.
Justiție și Poliție: cel mai mult deoarece nu există o alternativă la care elitele să poată apela (sau de care pot scăpa în cazul infracțiunilor), deci judecătorii / polițiștii trebuie să fie mulțumiți și recunoscători elitelor.”
„Investiția în aceste domenii va fi corelată cu gradul în care afectează elitele”
Ipoteza, spune Umbreș pe Facebook, propune că investiția în aceste domenii (mai ales la nivelul salariilor și pensiilor) să fie corelată cu gradul în care afectează elitele. Astfel, sumele pentru Educație sunt mai mici decât cele pentru Sănătate care sunt mai mici decât cele pentru Justiție.
„Ar fi interesant de studiat care este procentul de copii ai elitelor care studiază la stat în comparație cu populația generală”, detaliază antropologul.
El propune un experiment: „Toți politicienii și funcționarii publici să fie obligați să își înscrie copiii doar în sistemul public, eventual cu alocare aleatorie într-o școală din localitate. Să vezi atunci cum se găsesc procentele din PIB pentru educație, cum se reformează sistemul peste noapte, etc. Știu că e imposibil și, în unele feluri, non-etic, dar ideea principală cred că rămâne în picioare. Reformele și investițiile depind de alinierea intereselor între elite și restul populației.”
Proteste față de măsurile de austeritate
Profesorii au reacționat vehement în această toamnă la adoptarea Legii 141/2025, considerând că măsurile de austeritate incluse în aceasta afectează grav Educația și drepturile cadrelor didactice.
Unul dintre principalele motive de protest este creșterea normei didactice, ceea ce înseamnă mai multe ore predate de fiecare profesor, fără compensarea corespunzătoare sau fără îmbunătățirea dotărilor și condițiilor de lucru.
Comasarea unităților școlare şi modificarea pragului de elevi necesar pentru ca o școală să fie recunoscută cu personalitate juridică (ridicarea pragului de la 300 la 500 de elevi) sunt văzute ca măsuri care vor conduce la închiderea unor școli, pierderea de funcții de conducere şi slăbirea accesului la educaţie în zone mai puțin populate.
Sindicatele cer abrogarea acestor măsuri și responsabilizarea autorităților, inclusiv demiterea ministrului Educației. De asemenea, se ia în calcul declanșarea unei greve generale, iar protestele continuă prin diverse forme – pichetări, boicotarea festivităților de început de an școlar, marșuri către Palatul Cotroceni.
Studenții s-au alăturat protestelor, argumentând că Educaţia trebuie privită ca o investiţie, nu ca o cheltuială, și că măsurile luate pun în pericol echitatea și calitatea învățământului.
Pe de altă parte, autoritățile au cerut realism și au avertizat că nu este posibil ca toate măsurile să fie modificate imediat, invocând constrângeri bugetare și obligațiile față de instituțiile de evaluare internaționale.