„România educată”, cu buget de Cenușăreasă

După discursurile sforăitoare despre importanța educației și reformă, a venit și momentul adevărului: 2,1% din PIB a fost alocat pentru 2023 ministerului care gestionează sistemul de învățământ, potrivit proiectului de buget.

Educația are nevoie de o finanțare corespunzătoare Foto. Arhivă

În 2019, procentul din PIB alocat Ministerului Educației a fost de 2,92%; în 2020, 2,9%; în 2021, 2,39%, iar în 2022, 2,28%. Pentru 2023, propunerea este de 2,1%, cel mai mic din ultimii ani.

Cu toate acestea, ministrul Educației, Ligia Deca, susține că, de fapt, procentul alocat educației este mai mare. „Pentru anul 2023, bugetul Ministerului Educației reprezintă 65,7% din bugetul pentru învățământ. Cele 6,03 miliarde de lei alocate în plus față de execuția preliminată în 2022 vor conduce la o alocare bugetară de 3,2% din PIB și nu 2,1% alocați educației”, a explicat Ligia Deca, pe pagina de Facebook.

Potrivit lui Deca, bugetul este unul de tranziție către o alocare justă „pentru acest sector crucial ca importanță pentru viitorul României”. Deși echipa de la Ministerul Educației și-ar fi dorit un buget mai mare, a mai scris ministrul, „Guvernul României trebuie să țină sub control deficitul bugetar”.

Elevi: Guvernul îngroapă Educația

Reprezentanții elevilor s-au declarat însă stupefiați. „Constatăm cu stupoare faptul că Guvernul României a ales să aloce nici mai mult nici mai puțin de 2,1% din Produsul Intern Brut pentru bugetul Ministerului Educației, cel mai mic buget din ultimii ani, contrar tuturor politicilor publice asumate de stat. Deși oficialii au transmis faptul că bugetul educației este în creștere față de anul 2022, ajungând la procentul de 3,2% din PIB, trebuie să subliniem faptul că diferența de 1,1% este calculată prin adunarea tuturor sumelor prevăzute la capitolul «învățământ», incluzând și bugetele locale, județene și ale altor instituții”, au spus reprezentanții Consiliului Național al Elevilor, CNE.

Potrivit acestora, „Guvernul României îngroapă, treptat, Educația”. „Practic, cei care guvernează au decis să își asume public, prin aprobarea proiectului de buget în ședința de guvern din data de 8 decembrie 2022, încălcarea tuturor asumărilor și declarațiilor făcute în ultimul an, mai ales în contextul proiectului «România Educată», care ar fi impus cel puțin o dublare a resurselor bugetare puse la dispoziția educației”, au mai spus reprezentanții elevilor.

Șeful CNE, Robert Avram, a cerut Parlamentului să amendeze Legea bugetului astfel încât învățământul să fie finanțat corespunzător. „Luăm în calcul inclusiv pichetarea Parlamentului atunci când bugetul va ajunge la Plen și am solicitat dezbateri în comisiile pentru învățământ”, a spus Avram.

Subfinanțarea cronică a învățământului va duce la rate de abandon și mai mari, va scădea și mai mult interesul absolvenților învățământului superior de a intra în profesia didactică din pricina salariilor infime, iar baza materială a școlilor va fi și mai precară.

Reprezentanții elevilor mai spun că, în aceste condiții, întrunirea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, CNFIP, programată pentru 13 decembrie și care urma să dezbată costul standard per elev, nu-și mai are sensul. „Practic, plenul CNFIP va fi pus în situația penibilă de a aproba fundamentarea costului standard în funcție de alocările bugetare făcute de Guvern, chiar dacă, cel puțin principial, bugetul Educației ar trebui fundamentat și pe propunerile CNFIP și nu invers“, se arată într-un comunicat CNE.

Sindicatele: unde sunt banii de reformă?

La rândul lui, Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, spune că în condițiile anunțate reforma este compromisă. „Indiferent că este 2,1 sau e 3,2%, procentele sunt cu mult sub 6% din PIB, cât prevede Legea educației naționale, adoptată în 2011. Doar că, după ce a trecut Legea educației naționale, politicienii s-au străduit să proroge articolul 8 din Legea nr.1 care prevedea această alocare bugetară. Venind în permanență cu argumente că nu sunt bani, că sunt alte priorități, că vom mai vedea în anii care vor urma. Și de asta am ajuns unde am ajuns. Reformă în educație, fără bani, nu se poate face. Este un lucru demonstrat de orice stat european”, a declarat Nistor.

În aceste condiții, de austeritate perpetuă în învățământul preuniversitar, mai spune liderul sindical, proiectul „România educată” rămâne doar un vis frumos, dar imposibil de atins. „2,1 sau 3,2% din PIB, nici nu mai contează, pentru că acestea sunt procente de avarie. România are un decalaj foarte mare față de celelalte state ale UE de peste 30 de ani, ori, continuând această politică de subfinanțare nu se pune problema să recuperăm vreodată ceva, ci, dimpotrivă, distanța dintre noi și ceilalți va crește în permanență”, a conchis liderul sindical.