Românii, pe primul loc în topul pelerinilor la Muntele Athos. „A fi cu Dumnezeu nu înseamnă să faci de nota 5 sau 7”

Românii aleg, pe lângă vacanțele exotice, tot mai mult destinații cu încărcătură spirituală. În 2025, Muntele Athos a înregistrat un număr record de vizitatori, aproape 400.000, iar românii ocupă primul loc în topul pelerinilor.

Interesul crescut pentru Sfântul Munte vine și pe fondul dificultăților apărute în organizarea pelerinajelor în Israel, din cauza conflictului din zonă. Mulți credincioși și-au reorientat călătoriile către Grecia, iar agențiile de turism care organizează pelerinaje la Athos au deja toate locurile ocupate pentru luna ianuarie, conform Observator News.

În aceste zile, Muntele Athos este acoperit de un strat consistent de zăpadă, iar călugării se pregătesc pentru o iarnă lungă, construind refugii pentru păsări și asigurându-și proviziile.

„După-amiază a fost un pic de ploaie şi până seara a început să ningă. Și dimineaţă ne-am trezit în frumuseţea asta, în splendoarea asta”, a povestit părintele Pimen, călugăr la Athos.

Vremea rece nu îi sperie însă pe pelerini. Mulți români aleg să ajungă pe Sfântul Munte chiar în preajma sărbătorilor de iarnă, pentru a trăi atmosfera de Crăciun și Bobotează în mănăstiri. „Marea majoritate care făceau Ţara Sfântă s-au axat pe Grecia şi Muntele Athos”, explică Ionuţ Stoleriu, ghid turistic.

Accesul pe Muntele Athos se face din portul Ouranoupoli, unde pelerinii trebuie să obțină Diamonitirionul, documentul oficial de intrare. Acesta este emis de administrația monahală a Athosului, costă 25 de euro, este valabil trei zile și permite accesul în mănăstiri, unde cazarea și masa sunt oferite gratuit, în limita locurilor disponibile.

„O să trebuiască să ne descălţăm, să ne luăm papuci pentru că nu avem voie să intrăm în biserică decât cu şlapi”, a spus Marius, un pelerin român ajuns pe Sfântul Munte.

Viața la mănăstire înseamnă rugăciune, muncă și simplitate. Pelerinii pot participa la slujbe, dar și la activitățile zilnice din gospodăriile monahale. „Astăzi am săpat în grădină, toţi, tot grupul. Am înţeles că a fi cu Dumnezeu în viaţa ta înseamnă să nu faci de nota 5 sau de nota 7, pentru că merge şi aşa”, a mai spus turistul.

Deși este un loc al reculegerii, Athosul nu este rupt complet de lumea modernă. Unele schituri au pagini de Facebook, canale de YouTube și podcasturi, iar călugării comunică cu credincioșii prin email sau WhatsApp, chiar dacă pelerinii nu au acces la internet în chilii.

„Oamenii trebuie să vină şi să revină la Sfântul Munte. Desigur că este greu să ajungi la Sfântul Munte pentru că sunt anumite bariere, permis de intrare şi aşa mai departe, astfel încât turismul să fie ţinut în limite, de ce? Pentru că nu este loc turistic ci este loc duhovnicesc”, a transmis Theologos, călugăr la Muntele Athos.