Video O expresie fără sens a cucerit generația Alpha: „6-7! este ca o plagă, un virus care le-a acaparat mințile”
0O expresie de argou, aparent lipsită de sens a stârnit controverse în școlile din SUA. „6 - 7!” este rostită mecanic de nenumărați elevi, a devenit virală pe rețelele de socializare și îi intrigă pe profesori și părinți.
Un argou popularizat pe rețelele de socializare a cucerit în scurt timp „generația Alpha”, a copiilor care au crescut cu telefonul în mână.
Expresia „6-7”, aparent lipsită de sens, este rostită cu entuziasm și acompaniată de un gest brusc al mâinii de către elevii de liceu, dar și de copii mai mici, în școli și chiar în grădinițe, arată numeroase clipuri virale de pe rețelele sociale.
Expresia „6-7” (six-seven) pare să fi apărut din senin, dar a devenit virală la fel ca alte trenduri de pe internet. Unii autori îi leagă originea de versurile piesei de rap „Doot Doot (6 7)”, lansată de artistul Skrilla, și folosită ulterior în clipuri populare cu vedete sau sportivi.
Argoul care i-a cucerit pe elevi
Argoul a fost parodiat în serialul de comedie South Park, sportivii și vedetele au început să-l folosească la rândul lor, iar presa internațională i-a acordat atenție, amplificându-i și mai mult popularitatea.
În scurt timp, „6-7” a intrat în vocabularul obișnuit al elevilor, care o folosesc ca pe o glumă specifică generației lor, fără a-i cunoaște sensul real.
Unii profesori din Statele Unite susțin pe rețelele de socializare că aud zilnic de zeci de ori expresia, fie în discuțiile cu elevii, fie atunci când aceștia simt nevoia să se exprime spontan, chiar în timpul orelor. Unii dintre ei au relatat că au încercat să-i oprească pe elevi să mai folosească acest tic verbal în școli.
„6-7!, pronunțat teatral six-seveeeeen! de copii, bântuie holurile școlilor din toată țara, devenind expresia absurdă preferată a Generației Alpha. Copiii o strigă în clasă când profesorul ajunge la pagina 67, când mai sunt șase-șapte minute până la pauză… sau pur și simplu, fără niciun motiv. Exasperați până peste poate, unii profesori au început să interzică expresia ‘6-7’ în clasele lor sau să facă TikTok-uri pline de disperare despre de câte ori au auzit-o într-o singură zi de școală”, notează platforma CNN.
Unii profesori au preluat și ei expresia și o folosesc pentru a-i amuza pe elevi, arată alte clipuri publicate pe rețelele de socializare.
„E ca o plagă, un virus care le-a acaparat mințile. Nu poți rosti numerele 6 sau 7, în nicio combinație, fără ca cel puțin 15 copii să strige: 6-7!”, spune Gabe Dannenbring, profesor de științe la o școală gimnazială din Dakota de Sud, potrivit CNN.
Expresia „6-7!” nu înseamnă nimic, dar rostirea ei le oferă elevilor senzația că fac parte dintr-un grup mai mare și mai „cool”, adaugă acesta.
Modul de comunicare se schimbă
Fenomenul este considerat parte din valul de „brain rot” („creier prăjit”) — o expresie asociată cu conținutul digital repetitiv și lipsit de substanță, care atrage atenția tinerilor. Unii afirmă însă că „6-7” este și un element al culturii online moderne.
Totuși, spun specialiștii, părinții nu au motive de îngrijorare auzindu-i pe cei mici strigând neîncetat „6-7!”.
„Nu este o dovadă că li se prăjește creierul. Îngrijorările legate de scăderea nivelului de alfabetizare și de diminuarea gândirii critice sunt legitime, dar acestea sunt proiectate asupra unui comportament tineresc normal”, explică Taylor Jones, lingvist și cercetător în științe sociale, potrivit CNN.
Specialistul adaugă că fiecare generație își inventează propriul argou, iar limba evoluează în moduri pe care cei mai mulți dintre noi nu le percepem conștient.
„Copiii vor continua mereu să găsească expresii noi și cool (precum însuși cuvântul cool!), iar adulții vor rămâne confuzi, întrebându-se ce înseamnă toate astea”, mai spune Jones.
Popularitatea expresiei ar putea fi un simptom inofensiv al unei societăți în care semnificația și precizia comunicării contează mai puțin decât interpretarea pe care o dau oamenii.
„Pare să fie o variantă a acelui tip de fenomen în care folosim limbajul doar de dragul de a-l folosi, nu pentru că exprimă ceva cu adevărat semnificativ sau real”, concluzionează Gail Fairhurst, profesoară la Universitatea din Cincinnati, specializată în comunicare și leadership.