Generația Z nu vrea să părăsească doar România, ci și Europa

Nu acceptă ideea de obediență, vor să fie implicați activ în luarea deciziilor, interesați de mediu și sceptici cu privire la capitalism, așa pot fi descriși tinerii din Generația Z, potrivit studiului  „Adevărul despre Noua Europă 2023”. Specialiștii spun că această generație va da o nouă dinamică lumii și va produce schimbări puternice în societate.

Concret, potrivit studiului, 50% din tinerii români consideră că a părăsi Europa ar putea fi soluția pentru o viață mai bună. Ștefan Chirițescu, chief strategy officer în cadrul companiei McCann Worldgroup — una dintre realizatoarele studiului —, îi descrie pe tinerii din Generația Z ca fiind complet în mișcare, generația lor fiind în prezent una globală, astfel că nevoia de a pleca este normală.

O părere asemănătoare are și sociologul Barbu Mateescu, care crede că tinerii acestei generații sunt sceptici cu privire la viitorul Europei, motiv pentru care vor să plece. O altă ipoteză pe care o are acesta ține de deschiderea tinerilor față de ideea că în alte locuri de pe glob vor exista oportunități consistente, astfel că ei nu mai au mentalitatea părinților: „M-am născut în Europa deci e destinul meu să rămân în Europa”.

La rândul lui, psihologul Mihai Copăceanu spune că, de cele mai multe ori, tinerii care nu se informează ei înșiși de viața politică, economică și socială din România sunt influențați de situația și de remarcile părinților lor, deoarece „au contact zilnic cu constatările și nemulțumirile din propria familie, cu gradul de nesatisfacție al părinților, cu frustrarea referitoare la insuficiența resurselor financiare, la corupția și lipsa de respect profesional și astfel sunt mult mai motivați de a părăsi țara”. El subliniază că, de cele mai multe ori, această dorință pornește încă din timpul studiilor preuniversitare, unii dorind să plece pentru un alt tip de educație și alții pentru a-și dezvolta un nivel de trai mult mai ridicat, deoarece sunt atrași de condițiile de trai și de serviciile pe care le văd și le doresc în afara țării.

Epoca de aur a Europei

Potrivit rezultatelor studiului, există un nivel tot mai mare de incertitudine cu privire la potențialul Europei de a fi un lider global. Respondenții studiului au fost întrebați dacă văd epoca de aur a Europei în trecut, prezent sau viitor, iar majoritatea – 54% – au răspuns că epoca de aur a trecut.

În Danemarca, România, Irlanda, Suedia, Finlanda, Irlanda și Portugalia, majoritatea oamenilor cred că epoca de aur a Europei se întâmplă astăzi sau urmează să vină. Legat de percepția românilor cu privire la acest lucru, sociologul Barbu Mateescu spune că, este important de menționat că suntem membrii ai Uniunii Europene (UE) doar de un deceniu și jumătate și că, astfel, societatea speră că vom avea încă câteva decenii în care să ne bucurăm de avantaje - precum au avut țările occidentale în a doua jumătate a secolului XX.

Cătălin Dobre, chief creative officer pentru România în cadrul companiei McCann Worldgroup, spune și el pentru Euronews că datele arată practic că, Europa trece în prezent printr-o etapă în care fug talentele, așa cum s-a întâmplat și în România. „Țineți minte că vorbeam cu toții despre situația în care toate talentele, toate mințile românești care voiau să realizeze o diferență, simțeau nevoia să plece. Aveau impresia că doar afară pot să realizeze ambiția lor. Iată că și la nivel european acum tinerii au impresia că trebuie să plece” și vorbesc despre SUA, arată el.

România, văzută ca o victimă în viitor

În concordanță cu media europeană, 50% dintre români își fac griji că nu vor putea oferi suficientă hrană familiei, astfel 63% din respondenții români consideră că UE ar trebui să se axeze pe îmbunătățirea economiei, iar 70% dintre români consideră că Europa trebuie să găsească o alternativă la capitalism.

De asemenea, cei mai mulți români își văd țara ca pe o victimă în viitor, în timp englezii, francezii și turcii își văd țările în poziția de lider.  Cătălin Dobre afirmă că românii se consideră victime deoarece „ne-am obișnuit cu problemele”, iar „fiecare zi devine un antrenament despre cum să rezolvăm problemele și ne formează pe noi ca oameni”.

Sociologul Barbu Mateescu spune, la rândul lui, că „românii cred că România este într-o situație deplorabilă” și că „are o capacitate extrem de redusă de a semnala că reprezintă interesele cetățenilor români în Europa”, și oferă ca exemplu eșecul țării de a intra în Schengen. „Neadmiterea României în Schengen a fost un autogol de proporții istorice (și isterice) din acest punct de vedere și a reprezentat un semnal pentru societate că raportul de putere dintre UE și România e dezechilibrat în favoarea celei dintâi, fără să existe autorități naționale care să încerce să echilibreze balanța”.

În ceea ce privește ce ar putea face România pentru a motiva oamenii, în special tinerii din Generația Z, să rămână în țară, acesta spune că este nevoie de „un stat funcțional în care vocea cetățenilor să se simtă auzită, sistemele de stat (educație, sănătate etc) să funcționeze iar cetățenii să fie egali în fața legii”, deoarece, „prosperitatea în sine, după câte se poate observa din ultimii 25 de ani, e insuficientă”. Psihologul Mihai Copăceanu susține și el că „într-o lume aflată în continuă schimbare, România se adaptează cu greu”, iar acest lucru se vede în dezamăgirea tinerilor pentru ofertele de muncă, care țin atât de „diversitatea oportunităților”, cât și de „veniturile salariale”.