Generația Z și-a găsit o nouă „Biblie". Pericolul din spatele aplicației Tik Tok
0Boicotată de guvernele tot mai multor state pe motiv de spionaj, aplicația chineză TikTok se transformă pe zi ce trece într-un adevărat motor de căutare pentru tinerii din toată lumea. Aproape 40% dintre aceștia nu apelează la Google Maps sau la Search pentru a-și culege informații, ci la TikTok. În România, situația este și mai gravă, atrag atenția psihologii, care subliniază că astfel tinerii cad pradă ușor dezinformării.
Pentru Generația Z (persoanele născute între 1995 și 2010), aplicația chineză TikTok este locul la care trebuie să apelezi atunci când cauți răspunsuri. Unde să găsești cafenele drăguțe în oraș? Cum se scrie o scrisoare de intenție? În timp ce acestea ar putea fi întrebări pe care milenialii (cei născuți în anii 1980-1995) le-ar pune pe Google și le-ar găsi pe WikiHow sau Tripadvisor, s-a constatat că Generația Z caută sfaturi pe TikTok, potrivit euronews.com.
Un studiu de piață publicat în februarie de Insider Intelligence arăta că aplicaţia TikTok, a cărei utilizare a înregistrat o creştere explozivă în timpul pandemiei de COVID-19 dincolo de publicul său iniţial (adolescenţii), a preluat o parte din cotele de piaţă deţinute până atunci atât de posturile TV, cât şi de serviciile de streaming şi de alte reţele de socializare. „Graniţa dintre social şi divertisment este ambiguă. Eforturile făcute de TikTok pentru a-i incita pe creatorii de conţinuturi online să distribuie videoclipuri mai lungi, conţinuturi în direct şi muzică ajută această aplicaţie să îi ţină pe utilizatori mai mult timp pe platforma sa“, spunea în februarie Jasmine Enberg, analistă la Insider Intelligence.
Situația în România
Cele mai recente date din România arată că situația este asemănătoare cu cea de la nivel mondial. 68% dintre tinerii de 19-28 de ani se informează de pe rețelele de socializare (postări, link-uri), în timp ce 34% menționează televiziunile ca sursă de informații despre ce se întâmplă în viața de zi cu zi, în politică și societate, potrivit Barometrului tinerilor realizat de IRES în perioada iulie-septembrie 2022. Între sursele de informare se mai află ziarele online (24%), podcasturi (18%), radio (12%), vlogguri (9%) și ziare tipărite (4%).
„Tinerii nu au ca scop să se informeze din social media. Tinerii se informează din social media deoarece petrec mult prea mult timp pe acestea și, inevitabil, pe lângă un anume conținut de interes, ei primesc și anumite tipuri de informații. Social media are un foarte mare risc de fake-news deoarece oferă libertatea oricărei persoane să scrie orice fără niciun fel de verificare sau de responsabilitate. În același timp, este deosebit de atractiv pentru tineri și le crește și menține curiozitatea“, spune psihologul Mihai Copăceanu.
De asemenea, tinerii au cele mai multe conturi pe Facebook, Instagram și TikTok, acestea fiind și cele mai utilizate rețele de socializare. La popul opus se află LinkedIn, Reddit și MeWe.
Interzis în mai multe țări pentru angajații guvernamentali
TikTok s-a confruntat cu mai multe scandaluri de-a lungul timpului, de la trenduri care duceau la moartea copiilor, dezinformarea din aplicație și conținutul violent, până la fetișuri sexuale care erau mascate de diferite videoclipuri cu sugestii de ușurare a activităților zilnice.
TikTok este deținută de firma de tehnologie ByteDance, cu sediul la Beijing, și se confruntă cu o serie de procese intentate de autoritățile de reglementare europene care contestă utilizarea de către companie a datelor europenilor din cauza unor probleme de confidențialitate. Din cauza acestor proteste, firma a plătit deja amenzi de milioane de euro.
În prezent, Comisia Europeană, Parlamentul European, dar și țări precum Germania, Olanda, Estonia, Danemarca, Belgia, Finlanda sau Cehia au decis că angajații nu vor mai avea voie să folosească aplicaţia video chineză TikTok pe telefoanele de serviciu.
În ceea ce privește autoritățile române, acestea au anunțat că au demarat la nivel guvernamental o analiză pentru a vedea dacă aplicația, folosită în prezent fără interdicții chiar de parlamentari și instituții publice, are vreun risc de securitate și în cazul României, a anunțat ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, care a precizat că va fi emisă o dispoziție când va fi finalizată analiza.
Mihai Rotariu, manager comunicare Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), spune însă că instituția pe care o reprezintă nu a emis până în acest moment opinii sau recomandări. „Menționăm totodată faptul că Directoratul nu a primit o solicitare pentru a testa aplicația din punct de vedere al securității cibernetice. Recomandăm ca dispozitivele utilizate în interes de serviciu să aibă instalate exclusiv aplicații aprobate prin politica și regulile de securitate ale organizațiilor implicate“, a precizat Mihai Rotariu.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică a fost înființat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 104/2021, preluând atribuțiile fostului Centru Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO, inclusiv atribuțiile de Autoritate Competentă la Nivel Naţional pentru Securitatea Reţelelor şi Sistemelor Informatice.
Poate fi utilizată la operațiuni de spionaj
Silviu Stahie, specialist în securitate informatică la Bitdefender, a explicat cu ce pericole vine TikTok pentru utilizatori. „TiKTok este în primul rând o rețea de socializare, iar acest aspect important nu este întotdeauna bine înțeles de către cei ce folosesc această aplicație. Una dintre caracteristicile rețelelor de socializare este că adună foarte multe informații despre utilizatorii săi. Colectarea de date este un lucru comun și la alte rețele, precum Twitter, Facebook, YouTube etc., dar, în mare parte, aceste companii își au sediul în Statele Unite. Datele pe care le colectează și interacțiunea lor cu Uniunea Europeană sunt suficient de bine reglementate. În ceea ce privește securitatea, problema principală este cea a potențialului TikTok, nu neapărat ce se întâmplă acum. Aplicația TikTok instalată pe dispozitivele mobile adună informații precum localizarea exactă, dacă i s-a oferit acces la GPS, numărul de telefon, lista de contacte din telefon și interacțiuni cu alte rețele de socializare, precum și conținutul tuturor mesajelor trimise prin aplicație. TikTok nu încriptează mesajele între utilizatori. În cazul utilizatorilor din UE, aplicația ar trebui să păstreze toate aceste informații, precum și conținutul creat de utilizatori, pe teritoriul Uniunii, lucru pe care nu îl face în acest moment. Există doar o serie de promisiuni că se va întâmpla în viitor“, explică specialistul. Acesta subliniază că guvernul Chinei deja pune presiune pe companii să ofere acces la date adunate la nivel mondial de TikTok, de unde și îngrijorările de securitate. „În principiu, o persoană cu aplicația instalată pe telefon ar putea fi urmărită de către companie sau la cererea guvernului chinez, și chiar ar putea sustrage date importante din telefon“, mai spune Silviu Stahie.
Expertul Bitdefender concluzionează că aplicația pusă la punct de chinezi poate fi utilizată la operațiuni de spionaj și a dat și câteva sfaturi pentru utilizatori. „Deja, compania ByteDance, dezvoltatorul TikTok, a recunoscut că un număr redus de angajați din China au folosit aplicația pentru a urmări jurnaliști din Statele Unite. Potențialul de spionaj există, de unde și îngrijorările serioase ale guvernelor din întreaga lume. Deoarece TikTok este o rețea de socializare, oamenii ar trebui să ia aceleași măsuri ca și la alte servicii similare. Nu oferiți date despre viața privată și nu oferiți permisiuni aplicației de care nu are nevoie, cum ar fi pentru lista de contacte sau GPS“, a precizat Silviu Stahie.
Dependența de rețele
Psihologii atrag atenția cu privire la dependența de rețelele sociale și susțin că tot mai multe persoane, tinere sau adulte, se confruntă cu ea. „Atunci când simți că nu poți să trăiești fără rețelele sociale, atunci ești dependent. Trebuie să te testezi, dacă nu poți sta câteva ore fără acestea sau simți o presiune, atunci, da, ești dependent“, spune psihologul Keren Rosner. Cheia este moderația, susține experta care subliniază că „foarte multă lume nu recunoaște dependența“ și că aceasta este, de fapt, problema. „Atunci când conștientizezi, trebuie să moderezi, să aloci un anumit timp pentru a te uita pe rețelele de socializare“. Tot ea mai spune că o altă metodă de a scăpa de dependență este aceea de a avea o pasiune și a de investi în ea timp, astfel încât rețelele de socializare să nu mai fie o prioritate.
„Există o formă ușoară de dependență acceptabilă de social media, atunci când deschidem aplicația pentru a posta, pentru a citi sau urmări anumite conturi. Însă, ca în cazul oricărei dependențe, avem anumite simptome: timp prelungit de consum, toleranță, evitarea altor activități personale, familiale sau sociale, iritabilitate în absența utilizării, adică modificări de dispoziție“, adaugă și psihologul Mihai Copăceanu. Tot el spune că există o serie de studii clinice riguros elaborate despre legătura dintre social media și afectarea sănătății mintale. Avem instrumente de screening pentru social media și persoane care își doresc o detoxifiere de social media. Acesta recomandă ca măcar câteva zile pe săptămână să nu mai fie deschise aplicațiile și să se analizeze comportamentul în acea perioadă, pentru a se vedea care sunt reacțiile la lipsa lumii virtuale.