Generația cu părinți virtuali. Care sunt riscurile
0Peste jumătate de milion de copii români au avut cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, în ultimul an, arată un studiu național al organizației Salvați Copiii România. Platformele video au fost principalul canal de comunicare al acestora.
Peste 60% din cei 536.000 de copii care au avut cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate în ultimul an au sau au avut doar tatăl plecat, 20,4% au sau au avut doar mama – 194.000 de copii – în timp ce 18,1% au avut ambii părinți – 173.000 de copii, potrivit ultimului studiu Salvații Copiii.
Potrivit aceleiași surse, aproape un sfert dintre copiii care au acum între 0 și 17 ani împliniți – 954.000 de copii – au trecut prin experiența unui părinte plecat la muncă afară. Italia, Spania și Austria sunt primele trei destinații de migrație pentru muncă în cazul femeilor; în cazul bărbaților, acestea sunt Germania, Italia și Marea Britanie.
Mama pleacă atunci când copilul începe școala
30% dintre copiii care au fost întrebați declară că nu au fost de acord cu plecarea părinților la muncă în străinătate. Mama pleacă de obicei când copilul are aproape 7 ani și stă departe de el timp de 3,2 ani din cei 4,5 ani în care copilul trăiește fără ea. Iar dintre mamele care lucrează în străinătate, mai mult de jumătate (58%) vin acasă doar o dată pe an.
Cercetarea estimează că, per total, 184.000 de copii sunt total lipsiți de îngrijirea directă a părinților, având fie ambii părinți, fie părintele unic susținător al familiei plecat la muncă în străinătate.
Ierarhia motivelor care au stat la baza deciziei de a pleca la muncă în străinătate este aproximativ similară în cazul mamelor plecate și în cazul taților plecați. Se evidențiază, însă, următoarele aspecte: motivația venitului individual scăzut în cazul mamelor (36%) ocupă o pondere mai mare decât în cazul taților (32%); motivația îmbunătățirii situației generale a familiei ocupă o pondere semnificativ mai mare pentru tați (33%) în comparație cu mamele (26%). Motivația banilor pentru educația copiilor ocupă o pondere de două ori mai ridicată în rândul mamelor (11%) decât în rândul taților (5%); 87% dintre părinții plecați în străinătate în ultimul an obișnuiau/obișnuiesc să trimită bani aparținătorilor/copiilor rămași în țară.
Pe măsură ce copilul crește, crește și frecvența cu care părintele ia legătura cu acesta, până la atingerea pragului de 14 ani, după care frecvența scade. Majoritatea copiilor vorbesc cu părintele plecat zilnic. „Remarcăm faptul că 20% dintre adolescenții (15-17 ani) care au un părinte plecat la muncă în străinătate vorbesc cu el o dată pe săptămână sau mai rar. Principalul mijloc de comunicare cu părinții plecați sunt platformele video (77%)”, se mai arată în studiu.
Prețul muncii în străinătate, plătit de copii
Însă specialiștii atrag atenția că micuții ai căror părinți sunt plecați la muncă merg mai rar la medic, comparativ cu ceilalți, și tind să aibă comportamente la risc într-o măsură mai mare. Astfel, probabilitatea ca un copil cu cel puțin un părinte plecat la muncă are un risc mai mare – 560% – de a consuma alcool în mod obișnuit, comparativ cu ceilalți copii și o probabilitate dublă de a fuma. Totodată, au o probabilitate de șase ori mai mare de a genera conflicte cu ceilalți copii și tot de atâtea ori de a consuma etnobotanice sau substanțe interzise.
În ciuda percepției că situația materială a familiilor cu un părinte plecat este mai bună, comparativ cu a celorlalte familii, copiii cu părinți plecați au o probabilitate cu 11% mai mică de a considera că performanțele școlare se vor îmbunătăți în anul viitor, cu 8% mai mică de a considera că starea de sănătate a familiei se va îmbunătăți și cu 7% mai mică în ceea ce privește îmbunătățirea stării din gospodărie. „Referitor la acest aspect, ipoteza noastră are în vedere o stare de anxietate generată de nesiguranța locului de muncă și de sentimentul vulnerabilității ocupaționale care se reflectă și asupra sănătății și performanței școlare a copilului”, se mai arată în raport.