Studiu. „Ceața cerebrală“ provocată de Long COVID micșorează IQ-ul
0Persoanele care se confruntă cu Long COVID au deficienţe de memorie şi cognitive măsurabile echivalente cu o diferenţă de aproximativ şase puncte de IQ, arată un studiu coordonat de un cercetător în neuroștiințe.
Persoanele afectate de Covidul lung (Long COVID) au deficienţe de memorie şi cognitive măsurabile echivalente cu o diferenţă de aproximativ şase puncte de IQ, arată un studiu citat de „The Guardian“. Mai exact, cercetarea arată că acești pacienți au deficienţe semnificative în performanţa sarcinilor care implică memoria, raţionamentul şi funcţia executivă. Oamenii de ştiinţă spun că acest lucru a arătat că „ceaţa creierului” a avut un impact cuantificabil.
Profesorul Adam Hampshire, cercetător în neuroştiinţe cognitive la Imperial College London şi primul autor al studiului, a declarat că nu a fost deloc clar ce este de fapt ceaţa cerebrală. „Ca simptom, a fost raportată destul de mult, dar ceea ce arată studiul nostru este că ceaţa cerebrală poate fi corelată cu deficienţe măsurabile în mod obiectiv. Aceasta este o constatare destul de importantă”, mărturisește cercetătorul.
Anul trecut, Oficiul Naţional de Statistică a estimat că aproximativ 2 milioane de persoane din Regatul Unit se confruntă cu un Long COVID autodeclarat. O analiză anterioară a Imperial College a constatat că zeci de mii de persoane din Anglia ar putea avea simptome care au durat un an sau mai mult după infectare.
Cel mai recent studiu a recrutat mai mult de 140.000 de britanici. În perioada august-septembrie 2022, participanţilor li s-au administrat teste cognitive online concepute pentru a testa memoria, atenţia, raţionamentul şi alte aspecte ale funcţiei cerebrale.
Este afectată capacitatea de a funcţiona
Aproximativ 3,5% din eşantion au avut simptome care au persistat după 12 săptămâni, iar dintre aceştia aproximativ două treimi încă mai aveau simptome la momentul evaluării. Analiza a constatat mici deficienţe care erau încă detectabile la un an sau mai mult după infectare, pentru cei care fuseseră infectaţi şi nu mai aveau simptome. Diferenţa de scoruri la teste între cei care fuseseră infectaţi şi cei care nu fuseseră infectaţi era echivalentă cu aproximativ trei puncte de IQ, dacă ar fi fost supuşi unui test de IQ. Pentru un individ, este puţin probabil ca această mărime a schimbării să fie vizibilă, au declarat oamenii de ştiinţă, deşi unii ar fi putut experimenta efecte mai pronunţate.
S-a constatat că acei pacienţi cu simptome nerezolvate, care persistau de mai mult de 12 săptămâni, aveau un deficit mai mare, echivalent cu şase puncte de IQ. Dr. Maxime Taquet, psihiatru şi cercetător la Universitatea din Oxford, care nu a fost implicat în studiu, a declarat: „Chiar dacă deficienţele cognitive după COVID-19 sunt în medie de mică amploare, o minoritate substanţială de persoane prezintă deficienţe mai semnificative, care sunt susceptibile de a le afecta capacitatea de a lucra şi de a funcţiona. Având în vedere amploarea pandemiei şi numărul de persoane afectate, acest lucru este deosebit de îngrijorător”.
Suprapus cu PTSD
Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a declarat pentru „Adevărul” că, în opinia lui, nu nivelul IQ-ului pacienților este cel mai important în această ecuație a Long COVID. „Sigur, vorbim, între altele, de probleme de memorie, concentrare, de somn sau de apetit. Eu cred că avem de-a face practic cu o suprapunere a sindromului Long COVID cu PTSD (Post-traumatic stress disorder – Stres posttraumatic - n.red.), din cauza traumei de a trece prin boală. Și aici ne referim mai ales la cei care au fost într-o stare nu tocmai bună după ce au fost infectați. Partea bună este că până la un punct, cel puțin parțial, pacienții cu Long COVID se pot recupera. Am spus parțial pentru că am observat un fenomen îngrijorător. La o importantă parte dintre acești pacienți avem de-a face cu un creier mai puțin receptiv la medicamente, deci și la rezultate mai scăzute ale tratamentului. Procentual vorbind, într-un an de la trecerea prin COVID și tratament, 15-20 la sută dintre pacienți se recuperează în totalitate, dar avem și un procent de 10-15 la sută care nu fac absolut niciun progres. Restul pacienților fac în urma tratamentelor progrese, dar fără să ne referim la o recuperare integrală. Repet, vorbim de un interval de un an”, a explicat medicul psihiatru Gabriel Diaconu.
Un milion de pacienți
El este de părere că este posibil ca manifestările Long COVID să difere în funcție de momentul infectării, dar spune că nu există studii clare în acest sens. „În momentul de față nu știu dacă toate tulpinile COVID au avut același efect asupra creierului, dar este cert că manifestările neurologice au oscilat. În același timp, sunt tentat să spun că persoanele vaccinate sunt ferite de Long COVID, dar nu avem studii relevante în acest sens. Oricum, mai trebuie spus că astfel de manifestări de oboseală post-virală mai pot aduce rujeola sau chiar gripa”, a subliniat medicul.
Conform cercetătorului Octavian Jurma, cel puțin un milion de români sunt afectați de Long COVID, adică de probleme ale sistemului respirator (dispneea, tuse persistentă), sistemului cardiovascular (palpitații, dureri în piept, tahicardie), sistemului neurologic (oboseală, dureri de cap, „brain fog”- ceață mentală, tulburări de somn, anxietate și depresie) sau sistemulului digestiv (diaree, dureri abdominale, greață și vărsături, pierderea poftei de mâncare). În plus, unele persoane mai acuză dureri musculare, dureri articulare, oboseală sau slăbiciune musculară. „Este important de reținut că incidența Long COVID este estimată între 5 și 20% și nu toți vor experimenta toate simptomele enumerate mai sus. Adesea sunt doar 1 până la 3 simptome. Cel mai frecvent simptom raportat în Long COVID este oboseala. Și tulburările cardiovasculare sunt des întâlnite, motiv pentru care exercițiul fizic nu este benefic și nu este recomandat pentru recuperare în cazul COVID, dimpotrivă”, a postat Octavian Jurma.