Pacienții cu autism au, în sfârșit, servicii decontate de stat. Motivele pentru care nu are cine să le presteze

După o așteptare de peste zece ani, statul decontează, de la 1 octombrie 2023, pentru copiii și adulții diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist (TSA), servicii de psihoterapie, consiliere psihologică clinică, consiliere/intervenţie de psihopedagogie specială-logopedie, respectiv intervenții psihologice validate științific în tulburări din spectru autist, inclusiv elaborarea unui plan de intervenție personalizat pentru fiecare bolnav.

În fapt, cel puțin în orașele mici, numărul specialiștilor care au încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate contracte prin intermediul cărora pacienții să beneficieze de gratuitate este infim.

În județul Olt sunt doar două astfel de cabinete, unul în municipiul Caracal, un altul în municipiul Slatina, în vreme ce sute de părinți caută cu disperare soluții pentru a le putea plăti copiilor ședințele de terapie. Acești părinți cheltuie mii de lei în fiecare lună, apelând adesea la mila sponsorilor, pentru că este o cheltuială care nu se termină niciodată.

„Să lucrezi mai mult de zece ședințe pe zi e imposibil”

Psihologul Ștefania Claudia Dumitrescu face de 17 ani terapie cu copiii cu TSA. A făcut demersuri „extrem de costisitoare”, spune, pentru a încheia contractul cu CJAS în baza căruia pentru fiecare pacient se decontează 135 lei/ședință, limita lunară per pacient fiind de 40-44 ședințe/lună, în funcție de numărul de zile lucrătoare. Cabinetul său din Caracal acoperă cel mult 10% din consultațiile de care este nevoie în zonă. Contractul limitează, pe de o parte, numărul de servicii decontate pe care un furnizor le poate presta, pe de alta sunt limitele firești ale terapeutului. 

„Timpul nu ne permite, iar să lucrezi mai mult de opt, maximum zece ședințe pe zi e aproape imposibil”, spune Ștefania Dumitrescu.

Lucrurile ar sta altfel dacă mult mai mulți colegi și-ar autoriza cabinetele, iar psihologul face apel la colegi să facă demersurile necesare, astfel încât mai mulți părinți să aibă șansa la servicii pentru copiii lor pe care să nu le mai suporte din buzunar. Una dintre piedici este legată de autorizarea sanitară a spațiului. Acesta trebuie să aibă rampă de acces, cel puțin două grupuri sanitare etc..

Alte condiții pentru a intra în contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate sunt legate de pregătirea specialistului care oferă serviciul, de cursurile și autorizările pe care trebuie să le prezinte.

„Majoritatea colegilor mei nu au reușit să-și obțină acele avize, atât DSP, cât și Registrul Unic și în registrul TSA. Este un demers extrem de costisitor, dar care, din punctul meu de vedere, este de fapt benefic pentru serviciile pe care noi le oferim. (...) Chiar fac un apel către toți colegii mei, nu doar din zonă, ci și din țară, care își doresc să lucreze în acest domeniu, să-și depună documentația pentru a se autoriza. Cerințele sunt enorme, iar, din păcate, diagnosticul este din ce în ce mai des întâlnit. Dacă în trecut erau 10 copii diagnosticați cu TSA la 10.000 de născuți, la momentul acesta lucrurile sunt total diferite. La 75 copii, unul are TSA”, mai precizează psihologul.

Psihologul Verona Obrocea, care a reușit de asemenea să contracteze astfel de servicii cu CJAS Olt, spune că a parcurs drumul anevoios al obținerii tuturor avizelor tocmai pentru a le putea oferi părinților șansa la terapie decontată.

„Pentru ei am făcut”, spune psihologul, explicând că ani la rând a lucrat cu copiii la domiciliul acestora, făcând naveta zeci de kilometri în fiecare zi, în localități situate la extremitățile județului.

Contractul cu CJAS mai are și un alt avantaj, mai spune Obrocea, fiind un filtru serios în privința calității serviciilor de terapie oferite, asta pentru că problema nu este numărul de mic de terapeuți existenți, ci faptul că cei mai mulți nu îndeplinesc, dincolo de normele legate de spațiul în care își desfășoară activitatea, condițiile profesionale impuse de acest contract.