Legătura dintre autism și modificările microbiomului prin axa intestin-creier. Studii privind transplantul fecal

Un nou studiu internaţional, publicat în iunie de Nature Neuroscience, corelează autismul cu modificări ale microbiomului prin axa intestin-creier, deschizând noi oportunităţi de tratament, transmite marţi agenţia israeliană TPS, citată de Agerpres.

Desfăşurat de o echipă internaţională de experţi în microbiom, studiul a identificat dovezi convingătoare care corelează microbiomul intestinal cu tulburări din spectrul autismului. Cercetătorii au concluzionat că schimbările de microbiom sunt o caracteristică comună asociată autismului după ce au identificat diferenţe importante în ceea ce priveşte microbiomul indivizilor cu autism din diferite grupuri de studiu din întreaga lume.

Studiul a identificat corelaţii între modificările de microbiom şi factori imunitari, printre care şi markerul inflamator IL-6, la indivizi cu autism.

Studii pilot privind tratamentul cu transplant fecal

Mai multe studii pilot privind tratamentul cu transplant fecal (sau bacterioterapie) au demonstrat capacitatea de a acţiona asupra dereglărilor de faună bacteriană intestinală specifice autismului.

Cca. 75 de milioane de oameni suferă de tulburări din spectrul autist, sau ASD. Mulţi dintre ei au probleme de a comunica şi de a interacţiona cu alţi oameni şi manifestă comportamente restrânse şi/sau repetitive. Persoanele din spectrul autist pot avea modalităţi diferite de învăţare, mişcare sau de a-şi concentra atenţia.

„Corelaţia dintre modificările microbiomului şi markerii sistemului imunitar oferă informaţii valoroase despre modul în care microbiomul poate influenţa sănătatea indivizilor diagnosticaţi cu autism", a declarat Prof. Evan Elliott de la Universitatea Bar-Ilan, care a avut un rol important în acest studiu.

„O cale promiţătoare pentru viitoare intervenţii terapeutice” 

Potrivit acestuia, „succesul tratamentului cu microbiom fecal în modularea speciilor microbiene relevante reprezintă o cale promiţătoare pentru viitoare intervenţii terapeutice”.

Studiul susţine ideea că ţintind axa intestin-creier, semnalele biochimice care se produc între tractul gastrointestinal şi sistemul nervos central pot deschide o nouă abordare terapeutică pentru un subgrup specific de indivizi cu autism, dat fiind că, încă de la naștere, substanţele chimice eliberate în intestine de microbiom influenţează dezvoltarea creierului.

O abordare personalizată are potenţialul de a îmbunătăţi semnificativ rezultatele şi calitatea vieţii pentru indivizii din spectrul autist.