Fumatul electronic în spațiile publice închise, vizat de o petiție depusă la Ministerul Sănătății: „Fumătorul este în permanență branșat la o sursă de nicotină”

Zeci de mii de cetățeni au semnat o petiție care a fost depusă, miercuri, 25 februarie, la Ministerul Sănătății, prin care se cere interzicerea fumatului electronic în toate spaţiile publice închise. Potrivit inițiatorilor, „trebuie doar modificată definiţia fumatului prin includerea variantelor electronice de fumat în această definiţie”.

Petiția a fost depusă de către Comunitatea Declic, alături de dr. Mihail Pautov, fiind semnată de peste 62 de mii de cetățeni, scrie Agerpres.

„Noi credem că este obligaţia directă a ministrului Sănătăţii să intervină. Suntem aici să transmitem că vom continua acest demers şi îl vom duce până în pânzele albe, până va deveni atât de incomod pentru politicieni încât vor fi obligaţi să schimbe legea”, a declarat dr. Mihail Pautov, co-iniţiator al petiţiei.

În prezent, Legea nr. 349/2002 interzice fumatul în spaţiile publice închise, dar defineşte fumatul exclusiv ca arderea tutunului. Din această cauză, ţigările electronice şi dispozitivele de încălzit tutun nu sunt incluse în interdicţia generală şi pot fi folosite legal în majoritatea spaţiilor publice închise, arată sursa citată.

„Peste 60 de mii de oameni îi cer deja ministrului Rogobete să se implice direct”

De aceea, Declic solicită ministerului să iniţieze de urgenţă modificarea legislaţiei pentru a include toate formele de fumat în interdicție.

„Din păcate pentru ministrul Rogobete, chiar e treaba lui şi îi atragem atenţia că nu va avea parte de o «depresurizare», presiunea publică va creşte pe această temă. Peste 60 de mii de oameni îi cer deja ministrului Rogobete să se implice direct pentru schimbarea legii.

E simplu: trebuie doar modificată definiţia fumatului prin includerea variantelor electronice de fumat în această definiţie”, a declarat Antoniu Bumb, campaigner Declic, citată în comunicat.

Actuala formă a legii expune copiii, femeile însărcinate, persoanele cu boli cronice şi toţi nefumătorii la substanţe toxice care rămân suspendate în aer şi sunt inhalate repetat.

„Această lacună legislativă creează o situaţie în care fumătorul este în permanenţă branşat la o sursă de nicotină. Practic nu mai apar pauze în comportamentul de consum.

Asta înseamnă că dependenţa devine mult mai severă pentru fumător. Şi este, în mod absolut, responsabilitatea autorităţilor medicale din România să repare această lege”, a declarat, la eveniment, medicul psihiatru Eugen Hriscu, specialist în prevenirea şi tratamentul dependenţei.

23% dintre adolescenții de 15 ani au fumat în ultimele 30 de zile

Potrivit unui raport OCDE publicat anul acesta, 9% din decesele înregistrate în România sunt atribuite fumatului, o medie apropiată de cea a celorlalte țări membre ale OCDE.

La adulți, rata fumatului a fost, în 2019, de 18,7%, peste media OCDE, de 14,8%.

Bărbații fumează de aproximativ 4 ori mai mult ca femeile. De asemenea, 23% dintre adolescenții de 15 ani au fumat în ultimele 30 de zile.

25% folosesc țigări electronice / vape – printre cele mai mari valori din OCDE.