Fiecare al treilea copil de școală primară din România este supraponderal sau obez. Cât ar trebui să mănânce într-o zi
0Un studiu derulat la nivel european în perioada 2018-2020, la care a participat și România, a evidențiat că fiecare al treilea copil cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani are exces de greutate. Cum arată porția ideală de mâncare.
Studiul „Evaluarea stării de nutriţie a copiilor din ciclul primar (6-10 ani)” a fost realizat în cadrul inițiativei COSI (Childhood Obesity Surveillance Initiative), după o metodologie standardizată a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Acest studiu se derulează din trei în trei ani în zeci de state europene.
În urma colectării și prelucrării datelor din școlile primare din țară cuprinse în studiu, s-a observat că supraponderalitatea în rândul copiilor din grupa de vârstă 7-9 ani a fost de 17,5% la copiii din mediul urban, de 15,9% la cei din semi-urban și de 15,7% la cei din rural. Prevalența obezității la copiii din mediul urban a fost 14,5%, din semi-urban de 14,1% și din mediul rural de 13,3% (Raport Național România, 2020).
Concluzia, avertizează Institutul Național de Sănătate Publică în cuprinsul unui material publicat pe site-ul DSP Olt, pentru susținerea campaniei „Ce, cât și cum mănâncă un copil isteț!”, este că fiecare al treilea copil cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani trăiește cu supraponderalitate sau obezitate.
„Obezitatea infantilă ar putea crește mai mult decât dublu până în 2035”
Și mai îngrijorător, spun specialiștii, este că cifrele vor continua să crească, și nu numai în România, în următorii ani.
„În Regiunea Europeană, 2/3 dintre adulți și 1 din 3 copii de vârstă școlară primară trăiesc cu exces ponderal sau obezitate. În mod alarmant au fost creșteri consistente ale prevalenței excesului de greutate și a obezității și nu este în prezent niciun singur stat membru al regiunii pe cale să atingă obiectivul de oprire a creșterii obezității până în 2025. Datele sugerează că pandemia de COVID-19 a agravat problema obezității. Obezitatea infantilă ar putea crește mai mult decât dublu până în 2035 (de la nivelurile din 2020). Se estimează că ratele se vor dubla în rândul băieților la 208 milioane (creștere de 100%) și mai mult decât dublarea în rândul fetelor la 175 milioane (creștere cu 125%) și cresc mai rapid în rândul copiilor decât adulților”, atrag atenția specialiștii INSP.
Obezitatea este o boală cronică recidivantă, în plus ea reprezintă, susțin specialiștii, poarta de intrare către o serie de alte boli netransmisibile precum diabetul, bolile cardiovasculare și cancerul. Un copil obez, dacă nu se intervine, va fi un adult obez și va transfera riscul de obezitate următoarei generații.
Cum reducem riscul de creștere nesănătoasă în greutate
Unul dintre factorii care mențin crescut riscul de exces ponderal este alimentația nesănătoasă. La acesta se adaugă și stilul de viață sedentar, ambele putând fi însă influențate.
O dietă sănătoasă, care înseamnă o alimentație bogată în legume și fructe, consum de cereale integrale, înlocuirea prăjiturilor cu fructe, consum de apă (nu de alte băuturi îndulcite), limitarea consumului de sare la cel mult jumătate de linguriță pe zi, îi va feri pe copii nu doar de obezitate, ci și de alte boli legate de consumul de alimente nesănătoase: boli cardiovasculare, diabet și chiar anumite tipuri de cancer. De asemenea, va trebui să ne încurajăm copiii să facă mișcare cel puțin 60 de minute în fiecare zi.
Caracteristicile alimentației sănătoase, potrivit Organizației Mpndiale a Sănătății (OMS), sunt următoarele:
• grăsimi saturate sub 10% din aportul energetic, restul înlocuite cu grăsimi polinesaturate (PUFA);
• grăsimi trans – cât mai reduse, preferabil deloc din alimentele procesate și mai puțin de 1% din aportul energetic pentru cele naturale;
• maxim 5 g de sare/zi;
• 30 – 45 g de fibre/zi, din cereale integrale, fructe și legume;
• 200 g fructe/zi (2 – 3 porții-standard);
• 200 g legume/zi (2 – 3 porții-standard);
• pește cel puțin de 2 ori/săptămână, din care o dată pește gras;
Conform INSP, în ghidul pentru copii și adolescenți, pentru prima dată, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) face următoarele recomandări pentru consumul de legume și fructe:
• 2–5 ani, cel puțin 250 g pe zi;
• 6–9 ani, cel puțin 350 g pe zi;
• 10 ani sau mai mult, cel puțin 400 g pe zi.
În privința aportului de fibre alimentare naturale cantitățile recomandate sunt:
• 2–5 ani, cel puțin 15 g pe zi;
• 6–9 ani, cel puțin 21 g pe zi;
• 10 ani sau mai mult, cel puțin 25 g pe zi
Repartizate în porții zilnice, calculele arată astfel: trei porții de legume( o porție este cât pumnul copilului), două porții de fructe, patru porții de cereale (o porție este cât o felie de pâine sau o ceașcă de orez), patru porții de carne (carne cât podul palmei), două-trei porții de lapte (o cană de lapte sau brânză cât o cutie de chibrituri).