Medicul Victor Costache, Spitalul Clinic SANADOR: „Profilul pacientului cardiac se schimbă: de la marele fumător, la obezul diabetic“ | INTERVIU

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fumatul este un factor de risc major pentru dezvoltarea unei patologii cardiovasculare. Însă, în epoca zahărului nesănătos și a mâncării de tip junk-food, profilul epidemiologic al pacientului care suferă de probleme cardiovasculare s-a schimbat de la fumători spre cei care suferă de obezitate și diabet, arată Prof. Dr. Victor S. Costache. 

Prof. Dr. Victor S. Costache
Prof. Dr. Victor S. Costache a realizat mai multe premiere medicale în România

Afecțiunile cardiovasculare sunt responsabile pentru 17,3 milioane de decese anual, la nivel mondial. Se estimează că, în 2030, se va ajunge ca mai mult de 23 de milioane de oameni să moară din cauza acestor boli. În fiecare an, 29 septembrie este Ziua Mondială a Inimii. Evenimentul organizat la nivel internațional de World Heart Federation contribuie la creșterea conștientizării populației globului asupra factorilor de risc ce duc la apariția bolilor cardiovasculare și ajută la schimbarea atitudinii oamenilor pentru adoptarea unui stil de viață sănătos.

„Weekend Adevărul“ a discutat despre sănătatea inimii cu Prof. Dr. Victor S. Costache, medic primar chirurgie cardiovasculară, doctor în științe medicale, șeful Secției de Chirurgie Cardiovasculară din Spitalul Clinic SANADOR. Prof. Dr. Victor S. Costache este membru al Academiei Franceze de Chirurgie, expert în chirurgie cardiovasculară minim invazivă și implantare valve transcateter, dar și directorul programului universitar de chirurgie cardiovasculară al Universității „Titu Maiorescu“.

„Weekend Adevărul“: Cum funcționează inima?

Prof. Dr. Victor Costache: Pe scurt, inima este o pompă musculară care se află în centrul sistemului circulator, în mijlocul toracelui, are mărimea unui pumn de adult și este formată din patru camere și are patru valve. Putem vorbi despre o inimă dreaptă (anterioară) și una stângă (posterioară). Inima dreaptă se ocupă de gestionarea sângelui venos, iar cea stângă împinge sângele oxigenat spre organele din corp. Ambele inimi sunt foarte importante, interconectate și nu pot funcționa una fără cealaltă, deci formează un tot care trebuie să funcționeze perfect în cadrul sistemului circulator.

Care sunt cele mai frecvente simptome la care ar trebui să fim atenți și care ar trebui să ne determine să mergem la cardiolog?

Sunt câteva simptome care trebuie să atragă atenția fiecăruia dintre noi. Primul simptom este oboseala, una nefirească. De exemplu, dacă cineva care locuiește la etajul doi sau trei și este obișnuit de ani de zile să urce până la ușa apartamentului își dă seama că în ultimele săptămâni acest lucru a devenit mai dificil, trebuie să consulte de urgență medicul de familie, care îl va îndruma către un medic cardiolog pentru realizarea unei ecografii cardiace și a unei electrocardiograme. Un alt simptom important este durerea, declanșată de cele mai multe ori de o afecțiune atunci când oboseala este cauzată de patologia valvulară. Când valvele nu funcționează cum trebuie, pot declanșa această senzație de oboseală. Durerea este de cele mai multe ori asociată cu patologia coronarelor. Se numesc artere coronare deoarece sunt dispuse ca o coroană în jurul inimii, la suprafața ei. Aceste vase au particularitatea de a nu comunica între ele și de aceea inima poate suferi de infarctul miocardic. Până la apariția infarctului, cei mai mulți dintre pacienți pot avea dureri care tipic se resimt ca o gheară constrictivă cu iradiere sau nu în brațul stâng sau în maxilar. Statisticile noastre spun că atunci când pacienții prezintă această durere tipică – angină pectorală – cu siguranță au deja leziuni avansate, sunt 50–60% riscuri să aibă leziuni avansate pe două sau trei artere coronare.

Primul bloc operator complet digitalizat din România se află la Spitalul Clinic Sanador
Primul bloc operator complet digitalizat din România se află la Spitalul Clinic SANADOR

Palpitațiile și durerea, simptome îngrijorătoare

Variațiile de puls, de tensiune sau durerea în spate pot indica probleme cardiace?

Atunci când un medic face diagnosticul diferențiat al unei dureri în spate, trebuie să se gândească și la o cauză cardiacă. Când eram în anul III și îmi făceam stagiul în chirurgie vasculară, am întâlnit un pacient care fusese operat de un anevrism fisurat de aortă abdominală și era tratat de câteva luni de zile de reumatolog pentru hernie de disc. Nu este foarte simplu să operezi un pacient care urmează corticoterapie pe termen lung pentru o boală pentru care nu trebuia să aibă un asemenea tratament. Durerea în spate poate fi o capcană în diagnosticul unui medic. Toate anevrismele aortice sau disecțiile de aortă toraco-abdominale de tip B sunt însoțite deseori de durere în spate. În prezent, avem un instrument de diagnostic minunat numit computerul tomograf. Deci un examen CT trebuie indicat rapid în caz de orice durere toracică sau în spate, deoarece poate și va salva vieți. Și palpitațiile trebuie să fie un semnal de alarmă. Acestea pot indica fibrilația atrială sau aritmia completă a inimii – inima nu se mai contractă sincron –, aceasta apărând în special din cauza dilatației cavităților (camerelor) superioare ale inimii numite atrii. Fibrilația atrială, în primele episoade, se manifestă ca palpitații. Când apar palpitațiile sau se instalează fibrilația atrială, trebuie luate urgent măsuri: realizarea unui EKG pentru a vedea dacă aceste palpitații au drept cauză o valvulopatie sau cauze funcționale.

Vi s-a întâmplat vreodată ca un pacient să vină cu tensiunea mare, iar în urma consultului să constatați că nu avea o cauză cardiacă?

Sigur că da. În general, chirurgii evită să folosească direct ecograful, dar în cadrul consultațiilor mele, de obicei consult alături de un medic cardiolog. Realizez electrocardiograme și ecografii la toți pacienții deoarece consider că este foarte important să folosim acest instrument puternic și performant în cadrul tuturor consultațiilor, ca un screening. Chiar recent consultam într-un oraș din țară și am văzut un pacient care avea funcția inimii redusă la 20%, palpitații. De câțiva ani era monitorizat (tensiune, tratament) și nu beneficiase până atunci de o ecografie cardiacă. După ce i-am făcut una, am observat că avea o stenoză a valvei aortice, care de fapt era cauza palpitațiilor și a deteriorării ulterioare a funcției cardiace. L-am operat în regim de urgență și, având inima atât de slăbită, a beneficiat de o implantare de valvă transcateter. Este o tehnică revoluționară care evită deschiderea cavității toracice. Chirurgia pe cord deschis clasică ar fi fost foarte dificil de suportat pentru un pacient atât de slăbit și cu o inimă disfuncțională. Abordul endovascular sub control angiografic permite implantarea unei valve fără oprirea inimii, fără incizie, cu abord prin artera de la picior.

Afecțiunile congenitale

Această problemă cardiacă are legătură cu vârsta sau cu sexul pacientului?

În general, problemele cardiace pot apărea de la naștere – așa-numitele afecțiuni cardiace congenitale –, de aceea este foarte important să fie realizată o ecografie care să monitorizeze cordul încă din perioada intrauterină. Astfel, putem diagnostica malformațiile cardiace, care trebuie tratate cât mai precoce. Apoi, nou-născutul trebuie să beneficieze de o ecografie cardiacă realizată de un cardiolog pediatru, care se pricepe și care stăpânește foarte bine tehnica de examinare. O malformație cardiacă diagnosticată la timp și tratată din timp îi oferă copilului aceeași speranță de viață precum cea a unuia de aceeași vârstă și sănătos. Copiii operați bine și la timp sunt copii salvați, care se vor integra imediat în familie și vor avea o creștere și o viață normale. Nu există o vârstă anume pentru a fi diagnosticat cu o patologie cardiacă. Toți trebuie să facem, periodic, câte o ecografie cardiacă. Din păcate, România este pe locul 1 ca mortalitate prin boli cardiovasculare în Uniunea Europeană. Dacă s-ar face mai multe ecografii și EKG-uri, s-ar salva cu siguranță mii de vieți anual. După 50 de ani, o dată la doi ani, o ecografie cardiacă este benefică. La tineri, trebuie realizată o ecografie măcar în copilărie, iar mai târziu, o dată la câțiva ani sau dacă apar simptomele pe care le-am menționat. Operăm frecvent pacienți tineri care simt o oboseală inexplicabilă, își dau seama că le e mai greu la sală sau își desfășoară activitățile cotidiene cu dificultate. De obicei este vorba de insuficiență mitrală. Una dintre valvele cardiace care gerează fluxul sangvin dintre atrii și ventricule pe partea stângă a inimii – valva mitrală, o valvă complexă, formată din două foițe și cu un sistem de cordaj. O parte din aceste cordaje se pot rupe și apare insuficiența mitrală severă. Este o patologie care, dacă este diagnosticată la timp, printr-o simplă ecografie, poate fi tratată endoscopic, evitându-se chirurgia pe cord deschis. După o intervenție endoscopică de două ore şi jumătate, valva poate fi reparată perfect și se evită insuficiența cardiacă, iar pacientul va avea o viață absolut normală. La Spitalul Clinic SANADOR funcționează singurul centru de excelență în această patologie din România, pentru chirurgia endoscopică valvulară.

Echipa medicală care a realizat tratamentul endovascular al anevrismului aortic toraco-abdominal
Echipa medicală care a realizat tratamentul endovascular al anevrismului aortic toraco-abdominal

De la junk-food, pe masa chirurgului cardiovascular

Știm că fumătorii sunt cei mai expuși la a dezvolta o boală cardiacă. Ce alte categorii de persoane prezintă un risc crescut pentru a dezvolta o astfel de afecțiune?

Fumatul este un factor de risc major pentru dezvoltarea unei patologii cardiovasculare. Însă au apărut și factori noi și observăm la nivel național o schimbare a profilului epidemiologic al pacientului cardiovascular care ni se adresează pentru intervenții. Această schimbare a apărut în lumea occidentală la sfârșitul anilor ’90 – începutul anilor 2000. Despre ea s-a scris și publicat foarte mult. Dacă pacientul tipic care ni se adresa pentru operație era marele fumător, bronșitic, polivascular, cu patologie coronariană, odată cu explozia de obezitate, alimentație cu junk-food, universalizarea consumului de zahăr, profilul s-a schimbat spre pacientul obez diabetic. Acum, din păcate, acest profil epidemiologic a ajuns de câțiva ani și la noi. Ca medic chirurg cu aproape 4.000 de intervenții pe cord deschis, vă pot spune că această schimbare de profil este mult mai greu de gestionat din punctul de vedere al echipelor medicale.

Cum se realizează în prezent tratamentul modern al bolilor cardiace?

Pot spune că, în toată perioada de când am terminat facultatea, mi-am făcut rezidențiatul, specialitatea, primariatul, văd o transformare în bine a chirurgiei cardiovasculare, în interesul și în beneficiul pacienților și familiilor lor. Am participat la conferințe în Statele Unite care stadializează dezvoltarea chirurgiei cardiovasculare. Este o specialitate nouă comparativ cu altele. Prima operație pe cord deschis a fost realizată la mijlocul anilor ’50, în Philadelphia, SUA, de către John Heysham Gibbon, iar de atunci lucrurile au evoluat, valve cardiace pot fi reparate, schimbate. Evident, este mai important să reușim să reparăm valvele pentru a avea o anatomie cât mai aproape de ceea ce ne-au dat Dumnezeu și natura. În luna septembrie a acestui an am sărbătorit 40 de ani de la realizarea unei operații epocale – prima plastie de valvă mitrală realizată de către profesorul Alain Carpentier din Paris. Deci chirurgia cardiovasculară a evoluat, dar nu a fost un parcurs liniar. Când am început perioada de formare, la sfârșitul anilor ’90, am trăit o revoluție în chirurgia generală, ortopedie, urologie, când au apărut tehnicile endoscopice. Era o explozie de tehnologii noi în interesul pacienților. Chirurgia cardiovasculară a rămas inițial în urmă, pentru că nu existau instrumente adaptate pentru cord.

Victor S. Costache operând
Chirurgia cardiovasculară minim invazivă poate fi folosită în tratarea mai multor afecțiuni

De ce este un organ atât de dificil de gestionat în sala de operații?

Inima, spre deosebire de celelalte organe, trebuie oprită în general când o operezi, pentru a putea repara leziunile de la nivelul coronarelor sau al valvelor, abia apoi repornită. Însă există o limită de timp în care poți opera o inimă oprită. Durata ideală a unei opriri cardiace trebuie să fie între o oră şi o oră și jumătate. Atât, astfel încât recuperarea postoperatorie să fie rapidă. Inima poate fi oprită și două-trei ore, dar recuperarea este atunci mai lungă, trebuie folosite tehnici de protejare a mușchiului cardiac mai speciale. La intervențiile complexe se poate opri fără probleme chiar pentru o perioadă mai îndelungată. Evident, cu cât oprim inima mai puțin, cu atât este mai bine. De aici paradoxul că aceste intervenții minim invazive necesitau la început un timp mai lung și nu se potriveau chirurgiei cardiovasculare. Însă, odată cu dezvoltarea tehnologiei, a tehnicilor de protecție a inimii, cu apariția unor pionieri curajoși în SUA și în Franța, au apărut primele intervenții minim invazive.

Chirurgia cardiovasculară minim invazivă

Când este indicată chirurgia minim invazivă?

Chirurgia minim invazivă, într-un centru precum cel din Spitalul Clinic SANADOR, poate fi realizată în prezent la aproximativ 60-70% din pacienți. Toată patologia valvulară poate fi tratată minim invaziv: valvulopatii aortice, mitrale și cele asociate valvei tricuspide. Pentru valva aortică, avem chiar o pleiadă de tehnici: transcateter, endoscopice... La pacienții tineri se fac intervenții endoscopice, cu o mică incizie în spațiul intercostal, care va permite implantarea unei valve aortice noi, foarte durabile. De asemenea, pentru valva mitrală, tehnicile transcateter încă nu sunt foarte bine puse la punct, dar funcționează foarte bine cele endoscopice. Deci valva poate fi perfect reparată sau schimbată printr-o tehnică endoscopică.

Cum ajung pacienții la centrul de excelență pe care îl coordonați?

Sunt două modalități. În general, pacientul este văzut de un cardiolog care îi face un EKG, diagnostichează boala cardiacă și atunci ne sună. Am o relație extraordinară cu cardiologii cu care lucrez și i-am rugat să mă sune la orice oră, pentru a-i ajuta ca împreună să ajutăm cât mai rapid și cât mai eficient pacienții care au nevoie de o intervenție cardiovasculară. Acești pacienți, când ajung în cabinetul medicului cardiolog și li se pune un diagnostic de afecțiune a inimii care necesită o intervenție chirurgicală, de cele mai multe ori suferă un șoc. Și atunci, trebuie să fim alături de ei, să eliminăm acest stres care îi poate face să ia decizii pripite sau mai puțin orientate, să înțeleagă că este o patologie perfect normală, care poate fi tratată foarte bine și de cele mai multe ori toate afecțiunile cardiovasculare sunt vindecate. A doua modalitate prin care pacienții ajung la mine este prin faptul că mă cunosc de la televizor sau din perioada când eram ministru și au încredere în mine.

Victor S. Costache operând
Victor S. Costache a fost atras de tehnicile endovasculare încă de la începutul carierei

Mai ales că ați realizat câteva premiere medicale remarcabile la Spitalul Clinic SANADOR. Ce înseamnă tratamentul endovascular al anevrismului aortic toraco-abdominal?

Anevrismele toraco-abdominale sunt o patologie foarte greu de tratat. O astfel de afecțiune implică dilatarea și chiar disecția peretelui aortei toraco-abdominale, adică de la nivelul toracelui până în abdomen. Dilatarea poate duce la ruperea vasului și apare la nivelul de la care pleacă toate ramurile importante care ne țin în viață: arterele către ficat, rinichi, intestine, măduva spinării și, dacă se întâmplă ceva cu ele, rămânem în scaunul cu rotile. Chirurgia și tratamentul pentru aceste anevrisme nu sunt deloc simple. Există două variante: chirurgia deschisă, tradițională, în care pacientul suferă o incizie de sus până jos pentru a-i înlocui aorta și a i se reimplanta toate ramurile menționate, respectiv tratamentul endovascular, care permite realizarea acestei intervenții fără incizie, fără circulație extracorporală. Deși este foarte tehnic și migălos, acesta din urmă are rezultate extraordinare pentru pacienți. În perioada mea de formare, la începutul rezidențiatului, am fost atras de tehnicile endovasculare. La început erau marginalizate de chirurgii cardiovasculari și lucram împreună cu cardiologii și radiologii intervenționiști, participam la stentări, la puncții arteriale. Dar, în prezent, aceste tehnici sunt acceptate pe scară largă și mă bucur că am fost atent la apariția lor și le-am adoptat la timp, cu siguranță înaintea multora. Astfel, am reușit să tratăm endovascular primele anevrisme și disecții toraco-abdominale din țară. Pentru tratarea anevrismelor toraco-abdominale folosim proteze endovasculare speciale, personalizate, deoarece nicio aortă nu seamănă cu alta. Când survine un anevrism și aorta se dilată, totul devine complet asimetric și poate să dureze până la trei luni să construim o astfel de endoproteză, în centre specializate, din Statele Unite, Germania sau Japonia. Această proteză trebuie apoi montată în interiorul aortei pacientului, ținând cont de micile deschideri ale protezei, care trebuie aliniate cu fiecare arteră emergentă din aortă și ancorate cu stenturi pentru a exclude din circulație anevrismul.

Chirurgia campionilor

Totodată, ați realizat și tratamentul minim invaziv al insuficienței de valvă aortică prin defect congenital.

Era o patologie asociată, fiind vorba de un pacient tânăr care avea o insuficiență aortică severă și un defect septal ventricular din naștere. Am reușit, endoscopic, să îi schimbăm valva și să îi reparăm defectul septal ventricular. Pacientul s-a recuperat foarte repede, iar după 4-5 zile de spitalizare a fost externat. A fost o premieră la nivel național. Toate aceste patologii congenitale pe care reușim să le reparăm endoscopic le vom prezenta la Congresul Societății Internaționale de Chirurgie Cardiovasculară Minim Invazivă, ce va avea loc în iunie 2024, la Atena. Prin aceste intervenții reușim să tratăm inimi și să salvăm tineri. Inclusiv sportivii de performanță au beneficiat de aceste intervenții endoscopice, de exemplu o tânără de 19 ani care a ajuns campioană mondială de karate și pe care am operat-o când avea vârsta de 14 ani. Îi mulțumesc cardiologului pediatru Adrian Lăcătușu din Timișoara care a diagnosticat-o. De asemenea, am operat și o tânără jucătoare de handbal, care joacă la cel mai înalt nivel, în Liga Campionilor.

Sursă fotografii: SANADOR

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite