Cancerul rămâne a doua cauză de deces în UE. Numărul cazurilor crește

Cancerul rămâne a doua cauză de deces în Uniunea Europeană, iar numărul cazurilor noi este în continuă creștere, pe fondul îmbătrânirii populației și al factorilor de risc legați de stilul de viață. În paralel, statele membre alocă sume tot mai mari pentru prevenție, diagnostic și tratament, în contextul unei poveri sociale tot mai accentuate.

În 2024 au fost înregistrate 2,7 milioane de cazuri noi de cancer în cele 27 de state ale Uniunea Europeană, potrivit  unui raport recent al Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, citat de Euronews. Comparativ cu anul 2000, numărul cazurilor noi a crescut cu aproximativ 30%, atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților. Estimările arată că până în 2040 vor fi diagnosticate încă aproximativ 500.000 de cazuri noi.

Creșterea incidenței este asociată cu îmbătrânirea populației, expunerea la factori de risc precum alimentația nesănătoasă sau sedentarismul, dar și cu extinderea programelor de screening, care permit depistarea mai multor cazuri. În 2024, în medie, în fiecare minut au fost diagnosticate cu cancer 2,4 femei și 2,8 bărbați în UE.

La femei, jumătate dintre cazuri au fost reprezentate de cancerul de sân (30%), colorectal (12%) și pulmonar (9%). În cazul bărbaților, cele mai frecvente forme au fost cancerul de prostată (22%), pulmonar (14%) și colorectal (13%).

Raportat la populație, rata cazurilor noi a crescut cu 16% în ultimele două decenii. Evoluția a fost influențată de depistarea mai frecventă a cancerului tiroidian, de schimbările în tiparele reproductive în cazul cancerului de sân și de factori precum expunerile timpurii și alimentația, în cazul cancerului colorectal.

Creșteri semnificative au fost observate în rândul femeilor tinere, în special pentru cancerul tiroidian, cancerul de sân, melanomul cutanat și cancerul colorectal. La bărbați, între 2000 și 2022, incidența cancerului testicular cu debut precoce și a melanomului cutanat a fost, de asemenea, în creștere.

În acest context, cheltuielile pentru oncologie au crescut semnificativ în majoritatea statelor europene. Un raport publicat în 2025 de Institutul Suedez pentru Economie în Sănătate arată că ponderea cheltuielilor pentru cancer a variat, în 2023, între aproximativ 4% din bugetele de sănătate în țările nordice și până la 8% în state precum Franța, Germania sau unele țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv România.

La nivelul UE, cheltuielile pentru cancer s-au dublat față de 1995 și au ajuns la 6,9% din totalul cheltuielilor de sănătate în 2023. Până în 2050, cheltuielile pe cap de locuitor pentru cancer ar putea crește cu aproape 60%, în termeni reali.

Deși programele de screening s-au dovedit eficiente din punct de vedere al costurilor și al supraviețuirii, participarea populației rămâne inegală, fiind influențată de nivelul de educație și statutul socioeconomic. Conform OCDE, bărbații cu un nivel scăzut de educație au o rată a mortalității prin cancer cu 83% mai mare decât cei cu studii superioare, iar la femei diferența este de 31%.

În plus, persoanele diagnosticate cu cancer se confruntă frecvent cu dificultăți legate de ocuparea unui loc de muncă, stabilitatea financiară și sănătatea psihosocială. În medie, un diagnostic oncologic reduce probabilitatea de angajare cu 14%, efectul fiind mai puternic în Europa Centrală și de Sud.