Video Stadiul lucrărilor la centura Bușteni – Azuga. Când va fi finalizată șoseaua alternativă la Valea Prahovei

Au apărut noi înregistrări cu șantierul centurii ocolitoare Bușteni – Azuga, ce se va întinde pe 9,4 km. Această va fi o alternativă la aglomerația de pe Valea Prahovei.

Centura Bușteni-Azuga a fost împărțită în patru tronsoane. Potrivit datelor din portalul Cestrin (Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică), lucrarea trebuie finalizată în decembrie 2027.

Primul, cu o lungime de 1,6 kilometri, se va intersecta cu DN1 între Sinaia și Poiana Țapului și cu viitoarea descărcare a autostrăzii A3.

Al doilea tronson, de 5,13 kilometri, va traversa orașul Bușteni.

Al treilea tronson, de 500 de metri, se va lega de intersecția cu viitoarea bretea de descărcare a autostrăzii A3 între Bușteni și Azuga – DN1.

Ultimul segment, de circa doi kilometri, va ieși în DN1 la Azuga.

Șoseaua de centură va cuprinde 11 poduri, un tunel cu o lungime de 90 de metri care va subtraversa DN1 și calea ferată București–Brașov, dar și un semitunel de circa 150 de metri, la intrarea în Azuga. Lucrările, estimate la 600 de milioane de lei, vor fi realizate de constructorii de la Coni, investiția fiind finanțată din fonduri europene și de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor.

Posibile riscuri de instabilitate

În ianuarie, lucrările la centură au scos la iveală posibile riscuri de instabilitate în zona taluzului adiacent căii ferate București - Brașov, astfel că autoritățile județene cer realizarea unei noi expertize tehnice.

Aceste probleme au devenit vizibile după defrișarea vegetației, care anterior le masca. Consiliul Județean Prahova a organizat pe 14 ianuarie o verificare în teren și o ședință tehnică pentru analiza situației între kilometrii 5+920 și 6+060, în zona viaductului.

„Demersul a fost inițiat ca urmare a unei sesizări formulate de constructor în luna decembrie 2025, care a semnalat posibile riscuri de instabilitate în zona taluzului adiacent căii ferate, pe Magistrala București - Brașov.

În urma defrișărilor recente, au devenit vizibile elemente de infrastructură feroviară care nu puteau fi evaluate anterior din cauza vegetației dense existente în amplasament.

Analiza efectuată la fața locului a indicat faptul că amplasamentul actual al viaductului poate influența zidurile de sprijin și fundațiile de la baza taluzului căii ferate, aspect care nu a fost identificat în etapa de proiectare, din cauza condițiilor existente în teren la acel moment”, se arată într-un comunicat al CJ Prahova, distribuit pe Facebook.