Video Se caută vestigiile romane pe traseul Lotului 2 al Autostrăzii Sibiu-Pitești, pentru a fi protejate VIDEO

De o săptămână, pe tronsonul al doilea al Autostrăzii Sibiu - Pitești, cuprins între Boița și Cornetu, a fost demarat diagnosticul arheologic intruziv menit să descopere eventualele castre romane din zonă.

Anunțul a fost făcut de către reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Craiova, printr-o postare pe pagina de socializare, în care explică: „Începând cu data de 16.02.2023, pe secțiunea a doua a Autostrăzii Sibiu - Pitești, a fost inițiat diagnosticul arheologic intruziv, pentru identificarea zonelor cu potențial arheologic aflate pe traseul obiectivului de infrastructură”.

Sondarea terenului prin procedura de „diagnostic arheologic intruziv” este necesară pentru protejarea castrelor romane de pe Limes Alutanus, parte din Limes Dacicus - cel mai lung sector de frontieră terestră romană din Europa. Procesul de înscriere pe Lista Indicativă a Patrimoniul Mondial UNESCO, a frontierelor romane de pe teritoriul României, a fost definitivat chiar la finele lunii trecute.

„Existența siturilor este necesar a fi verificată prin cercetări intruzive”

Diagnosticarea intruzivă, de pe cea mai dificilă secțiune a Autostrăzii Sibiu - Pitești, are în vedere atât castrele romane cunoscute deja, cât cele care ar putea fi descoperite cu acest prilej, precum și alte vestigii ce trebuie sau ar putea fi astfel protejate. 

„Studiul preliminar întocmit anterior cercetării de teren a relevat prezența unor situri documentate pe baza literaturii de specialitate, a căror existență este necesar a fi verificată prin cercetări intruzive. Cercetarea arheologică este realizată de o echipă de specialiști ai Institutului de Arheologie Vasile Pârvan din București, coordonată de arheolog dr. Andrei Măgureanu”, au mai menționat reprezentanții DRDP Craiova.

Sondaje mixte, mecanizate și manuale: „Deocamdată nu avem alte descoperiri”

În materialul video atașat noii postări, coordonatorul lucrărilor a explicat ce urmărește procedura care se efectuează acum pe Valea Oltului, pe Lotul 2 Boița-Cornetu: „Diagnosticul intruziv constă în a efectua sondaje mixte, mecanizate și manuale, pe suprafața amprizei (lățimea fâșiei de teren pe care urmează să se construiască autostrada - n.red.), din loc în loc, la o distanță de maximum 100 de metri, cu scopul de a putea identifica potențialul arheologic al zonei. În felul acesta, cunoscându-l, să îl putem documenta, proteja și să îi putem determina suprafața și complexitatea, în așa fel încât în timpul execuției să nu fie probleme reale pentru constructor. Sondajele sunt în funcție de configurația terenului, amplasate perpendicular pe curba de nivel”.

Arheologul dr. Andrei Măgureanu a mai menționat și că nu s-au descoperit, până în acest moment, în această sondare arheologică intruzivă, alte vestigii: „Deocamdată, până acum, s-a observat doar o stratigrafie, din păcate doar geologică, cu un strat vegetal sub care este stratul cu pământ și rocă. Pe Valea Oltului, între castrele de la Racovița și cel de la Boița, deocamdată, nu avem alte descoperiri arheologice inedite, în afara celor cunoscute”.

Antepronunțare, înaintea diagnosticului intruziv

Interesant de remarcat este că cei de la Geostud, care se ocupă de partea de proiectare a lotului de autostradă, s-au grăbit să declare, în luna noiembrie a anului trecut, că s-a început diagnosticarea intruzivă, deși procesul a fost demarat abia acum. 

„În momentul de față nu putem vorbi despre nici o lucrare blocată, mai ales că sunt colegii de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din București care realizează diagnosticul arheologic intruziv pe acest teren, pentru verificarea potențialului arheologic al zonei”, se menționa în postarea video de anul trecut. 

Declarația a survenit la scurt timp după ce specialiști consultați de „Adevărul” au atras atenția asupra posibilității ca vestigiile romane să încurce planurile constructorilor turci, având în vedere că nu s-au mai făcut cercetări în zonă de aproximativ o jumătate de secol. Menționam la vremea respectivă că este posibil să fie descoperite și alte surprize, având în vedere că zona nu a fost studiată în profunzime, iar ce s-a realizat a fost doar parțial.

Arheologii consultați se antepronunțau la acea vreme: „În prezent (noiembrie 2022 - n.red.), proiectul, după cum s-au făcut ultimele modificări, nu afectează castrele de pe Limesul TransAlutanus (Limes Alutanus, căci TransAlutanus n-are legătură cu Lotul 2 din Autostrada Sibiu Pitești, căci lega Dunărea de Țara Bârsei – n.red.)”.  

„Sondarea intruzivă - o anumită certitudine de stabilire a potențialului arheologic”

Tot aceștia menționau că: „Metoda diagnosticului arheologic intruziv este cea mai precisă pentru a releva prezența sau absența siturilor arheologice și de asemenea să demonstreze dacă sunt probleme mai târziu”.

Coordonatorul sondării intruzive, arheolog dr. Andrei Măgureanu, recunoaște însă că:  „Prin acest diagnostic arheologic reușim să stabilim cu o anumită certitudine potențialul arheologic al zonei și astfel putem să facem ca lucrurile să meargă într-un ritm normal și arheologia să nu împiedice cu nimic activitatea de realizare a autostrăzii.”  

Altfel spus, există alte metode mult mai precise, dar care nu sunt folosite din anumite motive - nu sunt la dispoziția arheologilor români, fiind prea costisitoare / avansate.

Scurt istoric

În luna februarie a anului trecut, a fost semnat contractul de peste 4,2 miliarde lei (fără TVA), pentru Lotul 2 al A1, Boița Cornetu, cu asocierea turcă Mapa Insaat Ve Ticaret AS – Cengiz Insaat Sanayi Ve Ticaret AS.

18 luni au aceștia la dispoziție pentru proiectare, studiile geotehnice fiind realizate de către cei de la Geostud. Patru ani și două luni sunt prevăzuți pentru execuție.

Secțiunea Boița (Sibiu) - Cornetu (Vâlcea) ar urma să fie gata cel mai târziu în 2028, dau asigurări autoritățile.

În acest moment, lucrările sunt încă la stadiul de proiectare - studiul geotehnic, pentru care se forează terenul încă de anul trecut.

Pe Lotul 2 al A1 se vor construi 49 de poduri și viaducte, șapte tuneluri (cel mai lung va fi la Câineni - Vâlcea, de 1,6 km) trei spații de servicii și un ecoduct – supratraversare pentru animale, în zona Lazaret - Sibiu. Pe acest traseu vor exista și panouri fonoabsorbante pentru protejarea localităților de pe tronson, dar și a ariilor protejate.