România, plină de gropi după ninsori și îngheț. Ce soluții a găsit un stat nordic pentru a limita pagubele iernii

Ninsorile și înghețul au accelerat degradarea a numeroase drumuri din România. Fenomenul este firesc, însă poate fi gestionat mai eficient. Unele state au găsit soluții aparent simple pentru a limita apariția gropilor și pentru a reduce costurile reparațiilor pe termen lung.

Ninsorile abundente de la începutul anului 2026 și perioada de îngheț au cauzat numeroase probleme în orașe, dar și nenumărate reclamații din partea românilor.

Localnicii s-au plâns de modul în care autoritățile au intervenit pentru deszăpezirea drumurilor, de blocajele din trafic, întârzierile autobuzelor și trenurilor, trotuarele și străzile necurățate la mai multe zile după încetarea ninsorilor, troienele depozitate haotic sau lăsate să îngreuneze circulația, precum și de zonele cu polei și gheață.

Au fost semnalate și acoperișuri devenite periculoase din cauza țurțurilor și a stratului gros de zăpadă. Numeroase localități au rămas pe întuneric ori izolate, unele timp de mai multe zile, din cauza avariilor la rețeaua electrică sau a copacilor și arborilor prăbușiți.

Primăriile, consiliile județene și firmele de deszăpezire au fost cel mai des vizate de nemulțumiri, chiar și în situațiile în care reprezentanții autorităților au coordonat mobilizarea pentru îndepărtarea zăpezii. Unii au pus problemele pe seama ninsorilor neașteptat de consistente, arătând că orașele nu au mai trecut de mulți ani prin astfel de ierni.

Alții s-au plâns că ar fi avut nevoie de mai mult sprijin din partea cetățenilor, cel puțin în ceea ce privește curățarea trotuarelor din fața blocurilor și a căilor de acces către magazine, locuințe și instituții. Problemele nu s-au încheiat odată cu trecerea primului val de ninsori din 2026.

Primele reparații de gropi, realizate pe autostrăzi

Zăpezile și înghețul au lăsat urme adânci pe autostrăzi, drumuri naționale și pe străzile localităților. Pe unele autostrăzi, angajații Centrelor de Întreținere și Coordonare (CIC) au intervenit încă din primele zile ale anului 2026 pentru repararea provizorie a carosabilului. Autostrada Vestului (Deva – Lugoj – Nădlac) a fost împânzită de gropi.

„Fenomenul este specific sezonului rece, când ciclurile de îngheț–dezgheț accelerează uzura asfaltului. Reparațiile sunt temporare, folosind mixtură stocabilă, singura soluție tehnică posibilă în sezonul rece pentru menținerea siguranței traficului și limitarea extinderii degradărilor. Lucrările definitive vor fi realizate atunci când condițiile meteo vor permite reluarea lucrărilor cu asfalt la cald”, a informat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

Apariția gropilor pe străzile din Cluj-Napoca a fost comentată intens de internauți.

„E plin de gropi în tot orașul după vremea rece. Nu știu cum se face că, în alte țări, cu un climat mult mai rece, asfaltul rezistă zeci de ani, iar la noi, la primul frig mai serios, crapă peste tot”, reclamă un clujean pe platforma Reddit.

Numeroase primării se pregătesc să aloce fonduri suplimentare pentru reparații, în timp ce nemulțumirile localnicilor legate de apariția gropilor îi indică printre responsabili.

Urmele adânci ale iernii

Specialiștii din Finlanda, o țară cu o climă mult mai aspră decât a României, dar adesea dată ca exemplu pentru gestionarea problemelor de infrastructură, explică de ce sezonul rece produce pagube infrastructurii rutiere. Ciclurile de îngheț–dezgheț, acțiunea apei și traficul sunt principalele surse de degradare ale carosabilului în regiunile cu îngheț sezonier.

Șleaurile, adică șanțurile și deformările formate în asfalt pe urmele roților, apar în special pe suprafețele intens circulate în timpul iernii, la temperaturi scăzute.

„Condițiile de iarnă deosebit de severe accelerează uzura produsă de anvelopele cu crampoane cu până la aproximativ 30 la sută. Șleaurile apar atunci când structura și terenul de sub carosabil nu pot suporta sarcina sau când un strat încălzit este comprimat sub greutatea vehiculelor”, notează Agenția de Infrastructură Rutieră din Finlanda.

Gropile se formează în carosabil ca urmare a efectului combinat al ciclurilor de îngheț–dezgheț și al solicitărilor produse de apă și trafic. Odată ce o groapă începe să se formeze, zona afectată se poate extinde rapid.

„Pe suprafețe umede, anvelopele împing apa în asfaltul deja deteriorat sau îmbătrânit. Când temperatura scade, apa din asfalt îngheață, se dilată și desprinde pietre sau bucăți întregi de asfalt fragil. Gropile se dezvoltă ușor atunci când există apă băltită și rețele de fisuri în suprafață. Situația cea mai gravă apare iarna, când temperatura oscilează în jurul valorii de zero grade”, notează specialiștii finlandezi.

De ce se fisurează și se deformează asfaltul

Iarna favorizează și apariția fisurilor longitudinale în carosabil. Acestea se dezvoltă atunci când straturile de asfalt construite peste un sol supus repetat înghețului și dezghețului sunt prea subțiri.

„În general, cu cât înghețul pătrunde mai adânc în sol, cu atât fisurile formate sunt mai largi. Acest fenomen este frecvent pe pistele de biciclete și pe drumurile vechi de pământ care nu au fost consolidate corespunzător înainte de asfaltare”, arată specialiștii.

Fisurile pot apărea transversal, longitudinal sau oblic pe diferite zone ale carosabilului. Atunci când înghețul ridică centrul drumului mai mult decât marginile, se formează o fisură longitudinală pe axul acestuia. Fisurile transversale sunt cauzate în principal de contracția suprafeței sau a structurii drumului la temperaturi sub zero grade. Fisurile longitudinale și diagonale sunt de obicei provocate de tasarea neuniformă sau de înghețarea diferită a solului ori de pantele laterale prea abrupte ale drumului.

Fisurile în bloc sunt cauzate, de regulă, de capacitatea portantă redusă a drumului sau de alte deficiențe similare. Deși acestea nu împiedică direct circulația, ele se agravează rapid și duc la dezintegrarea suprafeței, cu desprinderea unor bucăți întregi de asfalt.

Înghețarea și dezghețarea neuniformă a carosabilului pot cauza și denivelări sau tasări. Unele apar în zonele unde solul de sub drum se schimbă de la pământ la piatră.

„Uneori, astfel de dislocări pot apărea chiar și în rocă, atunci când apa este reținută într-o cavitate și se dilată prin îngheț”, arată specialiștii.

Înghețul este responsabil și de tasările apărute pe drumuri construite pe pământ moale sau pe terasamente slab consolidate. Atât drumurile din beton, cât și cele asfaltate sunt afectate de precipitațiile abundente și de temperaturile scăzute din timpul iernii.

Autoritățile din Finlanda îi încurajează pe oameni să facă sesizări

Finlanda este unul dintre statele care au implementat măsuri de intervenție rapidă în privința gropilor. Agenția Finlandeză pentru Infrastructura Transporturilor transmite că metodele de întreținere a drumurilor pe timp de iarnă sunt complet diferite față de cele de acum 60 de ani.

Noile tehnologii, utilizarea datelor, utilajele autonome, prognozele meteo asistate de inteligență artificială, controlul calității cu ajutorul viziunii artificiale și noile metode de măsurare permit o imagine mult mai precisă a situației și un control exact al intervențiilor. Unele dintre aceste posibilități sunt deja utilizate, altele țin încă de viitor.

Întreținerea proactivă a fost unul din factorii care au contribuit la îmbunătățirea infrastructurii. Localnicii au la dispoziție aplicații și servicii de sesizări și sunt încurajați să raporteze autorităților regionale apariția gropilor pe drumuri, pentru ca acestea să fie reparate indiferent de anotimp.

Iarna, gropile sunt acoperite cu nisip bituminos, iar imediat ce vremea permite au loc reparațiile definitive. Și avariile minore sunt luate în considerare, chiar dacă nu sunt reparate imediat.

„Dacă, în urma sesizării, devine clar că groapa este mare, vom interveni rapid. Este o idee bună să fie raportate și gropile mici, deoarece și acestea vor fi monitorizate”, a precizat Henri Aaltonen, reprezentant al unui centru regional de transport și infrastructură.

Anual, în Finlanda, Agenția Finlandeză pentru Infrastructura Transporturilor primește aproximativ 120.000 de sesizări și feedback-uri de la utilizatorii drumurilor, care sunt folosite pentru a crește calitatea rețelei de transport.