Raport dur al Departamentului de Stat al SUA. Investitorii americani, speriați de corupția din România: „Presiunile asupra DNA afectează eficiența luptei anticorupție”
0Departamentul de Stat al SUA a publicat un raport critic privind climatul investițional din România, atrăgând atenția asupra corupției răspândite atât la nivel guvernamental, cât și în mediul privat, precum și asupra dificultăților în obținerea condamnărilor pentru fapte de corupție.
Conform documentului „Romania Investment Climate Statement”, publicat în luna septembrie, investitorii americani au semnalat probleme majore în relația cu autoritățile vamale, funcționarii municipali și instituțiile financiare locale. Raportul subliniază că percepția corupției este larg răspândită și confirmată de date oficiale: între 2022 și 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise din cauza prescripției răspunderii penale, iar România continuă să piardă procese la CEDO din cauza duratei excesive a procedurilor judiciare.
Progrese lente și modificări legislative controversate
Deși România a înregistrat progrese în combaterea corupției, raportul Departamentului de Stat al SUA avertizează că acestea sunt lente, iar modificările legislative recente au slăbit eficiența luptei anticorupție. Practicile corupte rămân răspândite în sectoare-cheie, iar investitorii subliniază dificultatea în obținerea unei justiții eficiente.
Raportul critică și modificările legislative care au afectat Direcția Națională Anticorupție (DNA) și alte instituții implicate în combaterea fenomenului, menționând că acestea au redus capacitatea statului de a preveni și pedepsi faptele de corupție.
Percepția mediului de afaceri: corupția generalizată
Investitorii americani au indicat că fenomenul corupției afectează nu doar administrația publică, ci și mediul de afaceri, în special companiile din sectorul energetic și al transporturilor. Eurobarometrul 2024 arată că 94% dintre oamenii de afaceri români consideră corupția generalizată, mult peste media europeană.
Raportul subliniază că, în ciuda existenței unor instituții precum ANI, ANAP și ANABI, România nu a reușit încă să creeze un sistem eficient de confiscare a bunurilor obținute prin fapte de corupție și că reducerea normelor de guvernanță corporativă la companiile de stat a adâncit vulnerabilitățile în sistem.
Sistemul anticorupție: instituții și limitări
Agenția Națională de Integritate (ANI) are rolul de a verifica respectarea protocoalelor de integritate de către funcționarii publici și utilizează sistemul PREVENT pentru identificarea conflictelor de interese înainte de atribuirea contractelor publice. În 2024, sistemul a analizat 19.592 de proceduri de achiziții publice și a emis 19 avertismente, reprezentând aproximativ 86 de milioane de dolari (396 de milioane de lei).
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) are atribuții de supraveghere a achizițiilor publice, dar deciziile finale rămân în sarcina entităților contractante, ceea ce limitează eficiența controlului.
Impactul asupra climatului investițional și aderarea la OCDE
Raportul avertizează că lipsa de progres în combaterea corupției poate afecta atractivitatea României pentru investitori străini și chiar procesul de aderare la OCDE. Progresele în dezvoltarea mecanismelor de descurajare a corupției sunt lente, iar modificările legilor justiției și presiunile asupra DNA afectează eficiența luptei anticorupție, se arată în document.
Justiția română, ineficientă și afectată de corupție
Raportul critică dur sistemul judiciar din România, descris drept ineficient și încă bazat pe hârtie, în ciuda unor progrese în digitalizare. În 2024, România a pierdut 62 de cauze la CEDO și se află printre primele cinci state europene ca număr de dosare în fața Curții.
Eurobarometrul a raportat că cele mai mari probleme întâmpinate în desfășurarea activității comerciale sunt:
- legislația și politicile în continuă schimbare (93%)
- ratele de impozitare (85%)
- complexitatea procedurilor administrative (82%)
- corupția (71%).