Exclusiv Radiografia unui eșec în înzestrare. Generalul Virgil Bălăceanu explică de ce am ratat securizarea Dunării în fața dronelor

Contracte de sute de milioane cu firme străine care nu livrează la timp și companii românești ignorate de autorități. Generalul Virgil Bălăceanu dezvăluie de ce România a ratat termenul din 2025 pentru securizarea Dunării și cine poartă vina pentru radarele „orbite” de drone.

De fiecare dată când cade o dronă în România, autoritățile își aduc aminte că există un război la doi pași, la graniță. Apoi, valul uitării se așterne, iar interesul de mută din nou pe politica internă, singura care contează cu adevărat în România. Nu este deloc întâmplător că autoritățile române dau uneori dovadă de superficialitate în privința programelor de dotare a Armatei Române.

Între timp, dronele rusești cad ca merele coapte pe teritoriul României, iar soluțiile întârzie. O dronă rusească a căzut vineri, 29 mai, pe un bloc din Galați și doar un miracol a făcut să nu existe victime.

De ce nu avem un sistem anti drone eficient

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei. El critică faptul că firmele românești din domeniul industriei apărării sunt ignorate, iar cele mai bune contracte sunt date unor companii străine, dintre care unele întârzie livrările.

Un exemplu este cel al al contractului cu Rheinmetall, de 328 de milioane euro, pentru modernizarea pe tip Skynex a patru sisteme antiaeriene. Deși cel puțin două din cele patru ar fi trebuit livrate până acum, acest lucru nu s-a întâmplat. Evident, acest lucru nu a deranjat autoritățile române, care au semnat între timp alte contracte cu colosul german, încredințându-le celor de la Rheinmetall miliarde de euro în total.

„În 2023, România a contractat cu Rheinmetall 328 de milioane euro modernizarea pe tip Skynex a patru sisteme, înțeleg patru baterii, o heliconduieră 35 mm, tunuri care sunt în dotarea Armatei României. Și se spunea că, în baza acestui contract, primele două sisteme vor fi livrate după 2 ani, asta însemna 2025, anul trecut, celelalte două după 3 ani, deci 2026”, spune generalul, într-o analiză pentru „Adevărul”.

Întârzieri cu modernizarea Skynex

Modernizarea ar fi trebuit să aducă noi capacități pentru armată, ceea ce ar fi ajutat inclusiv la doborârea dronelor rusești care provoacă atâtea probleme în România. Fără acestea, dar și fără alte sisteme antiaeriene pe care autoritățile nu s-au grăbit să le achiziționeze, deși au trecut 4 ani de la declanșarea războiului provocat de Rusia la granița României, în Ucraina, prin invadarea acestei țări.

„Modernizarea acestora înseamnă creșterea capabilităților de lovire a tunurilor 2x35 de milimetri, o heliconduieră, a țintelor din categoria drone, din categoria, se spune inclusiv, rachete de croazieră, din categoria chiar C-RAM, este counter rocket, artillery and mortars, adică să poți să lovești cu sistemul Skynex inclusiv bombele de aruncători, inclusiv proiectilele de artilerie, inclusiv rachetele de tip Katiușa. Deci ar fi trebuit să avem cel puțin două baterii modernizate, pe care le-am fi putut folosi în apărare antidronă de pe Dunăre”, susține generalul.

Mai departe, în programele învechite, apar programe legate de Skynex, șapte sisteme, Skyranger, două sisteme, și Millennium, două sisteme, toate cele trei putând fi folosite cu succes în combaterea dronelor.

„Nu știm când vor intra în dotare, dacă se semnează contractele, pentru că până acum s-au semnat doar patru contracte pentru celelalte sisteme și muniții dedicate inclusiv luptei împotriva dronelor. Adică vorbim de cele trei sisteme, Skynex, Skyranger, Millennium, vorbim de radare Gap Filler și vorbim de muniția de 35 mm care este folosită de toate cele trei sisteme pentru luptă antiaeriană, dar mai ales, e zona noastră de interes, lupta antidronă”, explică generalul Bălăceanu.

Firmele românești sunt ignorate

În același timp, autoritățile au primit din partea unor firme românești oferte pentru sisteme antidronă, dar fie nici măcar nu le-au luat în calcul, fie au răspuns cu multă întârziere.

Există însă și câteva excepții de la regulă. Una dintre aceste oferte a fost făcută de firma românească Blue Space Technology, sistemele Silenta și Noctua. Silenta este dedicată depistării și urmăririi dronelor, iar Noctua bruiajului electronic al dronelor.

Pe surse a apărut informația că până la urmă acestea au fost achiziționate, iar compania amintită este una dintre cele mai serioase firme private românești care activează în industria de apărare.

De altfel, Blue Space Technology este una dintre firmele românești care și-au dovedit seriozitatea. Această companie fabrică pentru armata României nu numai completele de protecție împotriva obținerii de informații electronice de tip TEMPEST, securizarea clădirilor, securizarea încăperilor, dar produc și aceste sisteme de detectare și monitorizare a dronelor în bruiaj electronic. Blue Space Technology a creat și o platformă multimodulară care poate fi folosită pentru mai multe sisteme de echipare, se numește VLAH, a realizat-o împreună cu Uzina Mecanică Moreni.

În același peisaj există și alte firme serioase românești, printre care și Autonomous Flight Technology, AFT. Acestea au realizări deosebite investind mult în cercetare-dezvoltare.

Problema este că de cele mai multe ori firmele românești sunt amânate sau ignorate, iar contractele ajung de cele mai multe ori la companii internaționale, în multe cazuri fără licitație.

„Din păcate, firmele românești, mai ales cele producătoare de drone, nu au fost deloc vizate prin programul învechit. De la început luăm din Germania drone de recunoaștere care sunt necesare, dar nu pentru acest moment, și aceste drone se asamblează în România. Vom lua de la WB Electronics, de la polonezi, drone de tipul loitering munition, adică drone kamikaze, pe care le aducem achiziționate în totalitate de la polonezi. În condițiile în care noi avem firme care produc și care au dezvoltări tehnologice în domeniu. Iată, aveam exemplu pe care îl putem relua, software-ul de comandă și control produs în România, care, probabil fiind în plan să fie achiziționat un alt software, va fi eliminat din dotarea Armatei Române. Vorbim de firme private românești care investesc în privința dezvoltării dronelor și a sistemelor de combatere a dronelor, dar nu le încurajăm pentru că ele nu au făcut obiectul SAFE”, susține generalul.

Lipsa implicării autorităților duce în asemenea cazuri la ruinarea a ceea ce a mai rămas din industria de apărare românească, avertizează generalul Virgil Bălăceanu.

„Dacă aceste firme nu se bucură de contracte, în primul rând din partea României, ele nu vor supraviețui în timp, pentru că fiecare investește până la un moment dat. Dacă produsul respectiv nu este achiziționat, firma nu va avea succes”, mai spune generalul.

Capacitățile militare care întârzie

Cazul Skynex nu este însă singular. România ar fi trebuit să primească încă din iunie 2025 șapte sisteme de aeronave fără pilot Watchkeeper X, dar Elbit Systems Limited nu le-a livrat nici până azi. Un astfel de sistem este alcătuit dintr-un centru de comandă, sisteme de telecomunicații și câte trei drone, conform contractului. De altfel, acestea ar fi urmat să fie asamblate parțial în România. Totuși, până azi acestea nu au ajuns în posesia Armatei Române. Sistemele ar fi fost utile în situații precum cea de la Galați.

Ministrul Radu Miruță a recunoscut, în răspunsul la o interpelare parlamentară, că Elbit Systems a beneficiat de două prelungiri pentru termenul de livrare, însă chiar și așa compania nu și-a onorat contractul. Reacția ministrului a fost una tardivă, iar amenințările cu penalități după mai multe luni nu au funcționat în acest caz nici măcar după ce Miruță a amenințat că acest contract ar putea fi reziliat.

Autoritățile române se mișcă în reluare

De asemenea, deși România a semnat un contract cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems încă de anul trecut, pentru sisteme integrate SHORAD-VSHORAD, până acum nu a fost semnat nici măcar primul contract subsecvent. În acest caz, compania israeliană nu are nicio vină.

„Obiectul Acordului-cadru semnat în iulie 2025 presupune achiziția mai multor sisteme de arme VSHORAD și SHORAD, sisteme integrate SHORAD-VSHORAD, programe de instruire și formare a personalului responsabil de operarea sistemelor, precum și un sistem de simulare pentru verificarea și evaluarea operatorilor VSHORAD”, au menționat reprezentanții MApN într-un răspuns pentru „Adevărul”. În același răspuns s-a precizat și că „Până la această dată nu a fost semnat primul contract subsecvent”.

Un caz aparte a fost cel al sistemului MEROPS. Potrivit publicației Monitorul Apărării, un sistem MEROPS donat încă de anul trecut de americani nu a fost integrat nici până azi în apărarea antiaeriană românească. Asta deși luna trecută a fost prezentat jurnaliștilor, la Capu Midia, într-o acțiune de PR la care a luat parte ministrul Miruță.

Ce s-a întâmplat la Galați

O dronă s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați, incidentul fiind urmat de o explozie şi incendiu la un apartament situat la etajul 10 al imobilului. A fost emis mesaj RO-Alert pentru Brăila, Tulcea şi Galați.

Ulterior, Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

„Am convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării astăzi, la ora 11 pentru a discuta implicațiile celui mai grav incident care a afectat teritoriul național de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Vom dispune măsurile proporționale în raport cu Federația Rusă.

Gândul meu se îndreaptă, în primul rând, către persoanele rănite, către familiile lor și către locatarii care au trăit clipe îngrozitoare în propriile lor case. Le mulțumesc pentru calmul cu care au răspuns acestei situații și îi asigur de tot sprijinul statului român”, a transmis șeful statului.