Proiectul privind legea salarizării personalului plătit din fonduri publice, bombă cu ceas. Ministerul Public denunță „situații profund discriminatorii”
0Ministerul Public a transmis Ministerului Justiției, marți, 2 iunie, un punct de vedere privind Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, semnalând faptul că prevederile acestuia sunt de natură să aducă grave atingeri statutului magistratului, prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componentă esențială a independenței sistemului judiciar.
„În documentul transmis se evidențiază că proiectul conține dispoziții care, pe lângă faptul că diminuează drepturile salariale ale personalului care va fi încadrat după intrarea în vigoare a legii, afectează și predictibilitatea veniturilor procurorilor în funcție și ale celorlalți profesioniști de la nivelul parchetelor, creând, totodată, situații profund discriminatorii, care nu vor mai putea fi corectate, forța obligatorie a hotărârilor judecătorești urmând a fi anihilată”, se arată într-un comunicat postat pe pagina oficială a Parchetului General
Ministerul Public (autoritatea publică formată din toate parchetele din România: Parchetul General, DIICOT, DNA, parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii.) atrage atenția că, în cazul unora dintre categoriile profesionale care își desfășoară activitatea la nivelul parchetelor, „vor fi incidente diminuări semnificative ale drepturilor salariale, fără o justificare obiectivă”, potrivit aceluiași comunicat.
„Nu prezintă garanții împotriva arbitrarului, fiind afectată predictibilitatea veniturilor”.
Referitor la stabilirea cuantumului concret al drepturilor salariale, potrivit proiectului de lege, calculul indemnizației de încadrare/salariului de bază se realizează în raport de valoarea de referință și coeficientul de salarizare prevăzut pentru fiecare funcție în anexele legii, la care se adaugă sporul pentru condiții de muncă, precum și o diferență salarială tranzitorie (diferență între drepturile salariale aflate în plată și indemnizația de încadrare sau salariul de bază stabilite potrivit proiectului), „constantându-se că prevederile care reglementează atât cuantumul valorii de referință, cât și cel al sporului pentru condiții de muncă, nu prezintă garanții împotriva arbitrariului, fiind afectată predictibilitatea veniturilor”.
„Măsura va genera situații profund discriminatorii în plan profesional”
În ceea ce privește instituirea unei „diferențe salariale tranzitorii”, Comunicatul arată că „măsura va genera situații profund discriminatorii în plan profesional, procurorii și ceilalți profesioniști de la nivelul parchetelor, care vor fi încadrați, promovați sau cei care vor ocupa sau ocupă funcții de conducere și le expiră mandatele ori cei care vor îndeplini condițiile pentru trecerea în altă treaptă de salarizare, după intrarea în vigoare a legii, vor fi remunerați conform legii noi, fără a li se acorda diferența salarială tranzitorie, contrar jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la salarizarea în mod discriminatoriu a personalului din justiție”.
În opinia Ministerului Public, efectele cumulate ale proiectului ar putea duce la scăderea atractivității profesiei pentru absolvenții de drept, demotivarea procurorilor aflați în funcție și chiar plecări din sistem. Instituția subliniază că aceste consecințe contrazic obiectivele declarate ale legii
„În consecință, în perspectiva aplicării acestor dispoziții legale, măsurile preconizate vor avea efect destabilizarea resurselor umane din multiple perspective, diminuarea 'atractivității' profesiei pentru absolvenții de studii juridice, demotivarea personalului în funcție de a ocupa funcții de conducere, de a promova și chiar de a rămâne în sistem, contrar unuia dintre dezideratele urmărite prin adoptarea proiectului de lege, respectiv: atragerea, motivarea și menținerea profesioniștilor în sistemul public prin susținerea debutului în carieră, predictibilitate în evoluția profesională și încurajarea menținerii în activitate a personalului performant și cu experiență”.
Potrivit Ministerului Public, în proiectul noii legi a salarizării se constată „o discrepanță ca dimensionare a salarizării specialiștilor/specialiștilor IT în raport cu întreaga Familie ocupațională de funcții bugetare 'Administratie', în care este inclus întregul aparat administrativ cu specific informatic”.
„Ierarhizare anormală a agenților de politie judiciară și a ofiterilor de politie judiciară”
Potrivit aceluiași punct de vedere se constată că, prin proiectul de lege a fost realizată o „ierarhizare anormală a agenților de politie judiciară și a ofiterilor de politie judiciară, agenții de politie judiciară urmând să beneficieze de un salariu de bază cu mult mai mare decat cel aplicabil ofițerilor de poliție judiciară”, contrar ierarhiei funcțiilor ca funcția cu grad inferior (agent de politie judiciară) să fie salarizată într-un cuantum mai mult decat dublu față de funcția cu grad superior (ofițer de poliție judiciară).
Punctul de vedere transmis Ministerului Justiției conține propuneri de modificare și completare a proiectului de lege, acestea vizând, printre altele, valorificarea activității ce depășește 25 de ani (vechimea în funcție), creșterea diferențelor salariale între diferitele grade profesionale (care potrivit proiectului de lege analizat sunt aproape simbolice), diferențierea între salarizarea aferentă funcțiilor de execuție și a celor de conducere, instituirea unor garanții împotriva diminuărilor anuale ale cuantumului drepturilor salariale ale personalului din sistemul judiciar, importanța deplasărilor în interes de serviciu în vederea efectuării actelor de urmărire penală în alte localități și salarizarea specialiştilor din Ministerul Public în raport cu vechimea în funcție și vechimea în muncă.
Ministerul Public arată prin punctul de vedere formulat, temeinic argumentat juridic, că, fără luarea în considerare a obiecțiilor formulate și a modificărilor propuse, prevederile din proiectul de lege menționat riscă să destabilizeze în mod grav și iremediabil sistemul judiciar, cu consecințe asupra funcționării însuși statului de drept.