Exclusiv Premierul vede luminița de la capătul tunelului, economiștii au rezerve: „Să nu dăm într-un populism mai degrabă contraproductiv”

Premierul Ilie Bolojan se laudă într-o postare pe Facebook că măsurile de austeritate încep să dea rezultate. Profesor la Academia de Științe Economice București, Cristian Păun analizează pentru „Adevărul” situația și este de o cu totul altă părere. Păun avertizează că lipsa reformei, coroborată cu creșterea impozitelor în continuare este rețeta pentru dezastru economic.

Premierul Ilie Bolojan a făcut o postare pe Facebook în care anunță că măsurile de redresare pe care le-a luat până acum funcționează, iar veniturile bugetare cresc și cheltuielile scad. România a înregistrat, susține Bolojan, o creștere a veniturilor bugetare cu 12,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce în cifre absolute înseamnă aproximativ 10 miliarde de lei.

Profesor universitar la ASE București, Cristian Păun explică, pentru „Adevărul”, în ce măsură și unde are dreptate premierul, respectiv unde greșește.

În opinia sa, optimismul premierului este nesusținut de realitate, însă există într-adevăr și unele realizări. Cea mai mare este că România a evitat falimentul sau intrarea în junk. Pe de altă parte, rămân multe eșecuri economice în discuție, despre care prim-ministrul României a evitat să facă vreo referire în postare.

„Sigur, dacă ne uităm pe faptul că în urma creșterii de taxe ne-am păstrat cât de cât credibilitatea și agențiile de rating nu ne-au trecut în categoria junk, ceea ce ar fi dus la retragerea masivă de capitaluri private din România. Da, din acest punct de vedere putem să spunem că măsurile de creștere a fiscalității în principal și-au atins scopul. Adică n-am fost depunctați de agențiile de rating, n-am fost trecuți la gunoi, cu ghilimele de rigoare”, spune profesorul Păun.

Măsurile Guvernului Bolojan fac mai mult rău decât bine

În schimb, noile măsuri fiscale au gripat și mai mult economia și au lovit în industrie și nu numai. Economia României este în continuare grav bolnavă, iar tratamentul i-a împiedicat decesul, însă nu a vindecat-o absolut deloc. Taxele și impozitele crescute au lovit în plin această economie și așa bolnavă și împovărează companiile românești deja anemice. Nu întâmplător, Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere a PIB-ului României, estimând un avans modest de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, dar există riscul real să trecem în recesiune.

„Pe partea cealaltă, însă dacă ne uităm la dinamica produsului în termen brut, mai ales a producției industriale, vedem că de fapt se întâmplă exact contrariul. Adică, odată cu creșterea taxelor, speranța era să încasez mai multe venituri la bugetul statului, ca să repar problema deficitului bugetar. Ori, noi vedem că economia se contractă și mai tare, mai ales economia privată, și că de fapt această măsură n-a fost decât o măsură prociclică, care cel puțin trebuia însoțită aproape simultan, dacă nu era mai bine înainte, de reforme care să genereze ajustările pe partea de cheltuieli pe care le așteaptă toată lumea până la urmă. Iar aici tăierile astea nu trebuie să se facă, cum să spun eu, de ochii lumii sau să se facă de gura lumii, de gura Europei. Trebuie să se facă foarte, foarte științific, ca să zic așa, cu reforme în spate”, subliniază Cristian Păun.

Guvernul mimează în continuare reforma

Îngrijorător este, mai spune profesorul Păun, și faptul că aparent măsurile guvernului sunt haotice, iar reforma este inexistentă. În schimb, se operează creșteri interminabile ale taxelor, coroborate cu amenințări de reduceri de personal care oricum nu au fost în general puse în practică. De altfel, cheltuielile bugetare ale României au crescut, iar deficitul uriaș a scăzut mult prea puțin, fără a fi atinsă ținta fixată la începutul anului. Reforma administrativ-teritorială a României, care ar fi redus cheltuielile, rămâne un obiectiv mult prea îndepărtat.

„Pe mine, de exemplu, mă îngrijorează ideea de a lua o săgetuță din aia de darts și a arunca așa într-o planșetă pe care îl dăm afară. Ideea ar fi să faci aceste ajustări în corelație cu niște reforme pe care tu le faci. Și aici am tot dat exemplu de UAT-uri care sunt astăzi foarte subpopulate. Nici n-ar mai trebui să se numească comune sau orașe dacă am aplica legea existentă la literă. Și cu toate astea continuăm să avem primar, continuăm să avem consilieri în localitățile astea care au 150-200 de suflete. Și mai grav, nici nu ne punem problema cumva să renunțăm la treaba asta. Adică să-i dăm afară pe aceștia complet, eventual mai dăm afară 1-2 din ei sau cum spune celălalt partid de guvernământ, poate nu-i dăm afară ci scădem anvelopa salarială sau scădem salariile de la toți cei 11 consilieri împreună cu primarul. Ceea ce nu înseamnă deloc reformă”, punctează Păun.

În opinia sa, România nu se mai poate juca de-a reformele, iar lipsa reformei administrativ-teritoriale este ca o condamnare pentru economie.

„Adică sunt de acord ca astfel de eliberări din funcție să se întâmple ca urmare a unei reforme administrativ-teritoriale a României. Adică trecerea pe județe mai puține sau provincii sau cum Dumnezeu le-am spune, comasare de județe, comasare în continuare de comune, orașe cu comune care să formeze zone metropolitane și așa mai departe”, adaugă el.

Ce e de făcut

Însă reforma ar trebui făcută cu cap, iar oamenilor disponibilizați să li se ofere alternative viabile și nu să fie abandonați, așa cum se întâmplă de obicei. Soluția, în mod normal, ar trebui să fie ca acești oameni să fie absorbiți de economia privată. Doar că, în condițiile în care firmele românești sunt omorâte cu taxe, angajările sunt trecute între paranteze pe termen nelimitat, iar statul ar ajunge să aibă alte cheltuieli de protecție socială cu cei disponibilizați.

„În paralel, după ce îi eliberezi pe oamenii ăștia din funcție, trebuie să te gândești puțin și la ei. Adică ce faci cu ei? Și atunci trebuie să te gândești că o parte dintre ei ar putea să fie absorbiți de economia privată pe care și pe asta trebuie să o crești cumva. Adică să te îngrijești de ea, să înflorească, nu să se contracte. Ori aici aberațiile astea fiscale, gen taxă pe stâlp, sau supraimpozitul minim pe cifră de afaceri și așa mai departe, astea mai degrabă încurcă decât descurcă. Adică în loc să facem ceva să înflorească economia privată a României și să-i absoarbă, pe oamenii ăștia care ar fi puși pe liber, dăm în cap firmelor private. Așa că nu vom avea prea curând o înflorire a economiei. Logic, economia nu are să-și revină dacă nu elimini aberațiile fiscale care există astăzi în România”, mai spune Păun.

„Situația e nasoală”

Concluzia sa este că afirmațiile lui Ilie Bolojan au prea puțină acoperire în realitate și că, de fapt, optimismul premierului este mai degrabă nefondat. Iar Cristian Păun a identificat câteva dintre gravele probleme cu care se confruntă economia României, la care premierul nu a făcut deloc referire.

„Depinde la ce cifre ne uităm. Pentru că în continuare n-avem exporturi semnificativ mai mari decât importurile, în continuare avem problema deficitului enorm, în continuare împrumutăm bani mulți pentru deficitul respectiv. Mulți din banii pe care îi împrumutăm nu se duc și nu se vor duce niciodată spre investiții, ci merg spre salarii, pensii, asistență socială. Ca să nu mai vorbim de faptul că povestea cu 300 de parlamentari este îngropată, povestea cu hai să ne uităm un pic la instituțiile statului, la companiile de stat. Hai să privim un pic spre companiile astea de stat falimentare, pentru că avem CFR Marfă, CFR Călători, avem o grămadă de datornici din ăștia care sunt mai degrabă în insolvență și pe care îi ții pe banii de la bugetul statului. Aceste companii înseamnă găuri enorme pentru buget, dar măsurile nu se iau. E foarte important optimismul, dar haideți să nu repetăm optimismul ăla deșănțat al guvernărilor anterioare care ne spuneau că defilam în fanfară, dar când colo eram vai de noi. Adică nu trebuie să trecem în panta cealaltă, a unui populist din ăsta care e mai degrabă contraproductiv. Situația e nasoală, o știe și premierul și ar trebui să se ia măsurile care se impun”, mai afirmă Păun.

În lipsa unei reforme reale, România va fi condamnată, iar criza economică va degenera și mai mult. Cristian Păun avertizează că noi taxe, despre care se vorbește deja, nu vor face decât să complice și mai mult lucrurile și să alunge investitorii.

„Nu prea ai loc de întors, adică exclus acum să mai crești vreo taxă. Iar dacă o faci va fi foarte nasol, ți se va întoarce împotriva ta. Guvernul, Ilie Bolojan, toți ar trebui să știe asta. Acum trebuie să trecem la reforme, nu doar tăieri și creșteri de impozite. Altă variantă nu avem, orice ar spune oricine”, încheie Cristian Păun.

Cu ce s-a lăudat Bolojan

În postarea sa de pe Facebook, premierul Ilie Bolojan s-a lăudat că măsurile luate până acum, adică creșterile taxelor, a TVA și a unor impozite care încep să-și facă efectul și să revigoreze economia.

Premierul Bolojan a anunțat miercuri seară că România a înregistrat o creștere a veniturilor bugetare cu 12,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce în cifre absolute înseamnă aproximativ 10 miliarde de lei.

„Măsurile de redresare pe care le-am luat până acum funcționează. Veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad. România e pe calea cea bună. În trimestrul al III-lea, față de aceeași perioadă a anului trecut: Veniturile bugetului de stat au crescut cu 12,5%. De la 79,2 miliarde lei am ajuns la 89,1 miliarde lei. O creștere de 9,9 miliarde lei”, a scris premierul pe pagina de Facebook.

În continuare, mesajul premierului a fost la fel de triumfalist. Premierul a precizat că veniturile provin în principal din impozitul pe venit – creștere cu 16,5%, încasările din TVA – creștere cu 14,8%, veniturile din accize – creștere cu 11%. De asemenea, susține Bolojan, contribuțiile sociale încasate în trimestrul III au crescut cu 8,5%, adică 4 miliarde lei în plus. Totodată, cheltuielile de personal au scăzut în perioada iulie–septembrie cu 630 de milioane de lei.

„În luna octombrie, cheltuielile de personal au scăzut cu 562 de milioane de lei față de aceeași lună din 2024, de la 14,231 miliarde de lei la 13,6 miliarde de lei. Comparativ, în primul semestru, cheltuielile de personal au crescut cu aproximativ 10% față de același semestru din 2024. Cu toate greutățile, am deblocat și renegociat fondurile europene prin programul PNRR, accelerând plățile în a doua jumătate a anului. Astfel, în perioada ianuarie–iunie s-au făcut plăți de 2,62 miliarde euro, iar în perioada iulie–septembrie s-au plătit 1,45 miliarde euro”, mai anunță premierul.

Ilie Bolojan a enumerat și alte măsuri care, în opinia sa, au ajutat economia.

„Față de momentul instalării guvernului, ROBOR la o lună a scăzut de la 6,82% (23 iunie) la 5,81% astăzi. Față de 1 iulie, România se împrumută mai ieftin pe toate maturitățile și în toate monedele, ceea ce reflectă încrederea crescută a piețelor în măsurile luate și în stabilitatea economiei. Titlurile în lei – scădere cu aproximativ 53 de puncte de bază pentru maturitatea de 5 ani și cu 51 de puncte de bază pentru cea de 10 ani. Titlurile în euro – scădere cu 78 de puncte de bază la 5 ani și 49 de puncte de bază la 10 ani. Reducerea dobânzilor se traduce în economii importante ce sunt folosite pentru investiții, educație sau sănătate. Investițiile au crescut și devin principalul motor al economiei, conform ultimului raport al Comisiei Europene. Investițiile vor accelera în 2026–2027, sprijinite de fondurile europene și proiectele aflate în derulare. Deficitul bugetar va scădea la 6,2% în 2026.Mulțumesc tuturor colegilor care au lucrat pentru aceste rezultate. Mulțumesc românilor care au înțeles că aceste eforturi sunt necesare pentru a depăși un moment dificil! Am toată încrederea că, dacă vom menține acest curs, România va reuși să-și atingă potențialul, iar viața românilor va fi predictibilă și prosperă”, și-a încheiat postarea premierul Bolojan.