O nouă reacție dură din CSM: Campania ONG-urilor împotriva Liei Savonea, catalogată drept atac la sistemul judiciar

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii acuză existenţa unor atacuri publice repetate împotriva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, calificând demersul mai multor ONG-uri de contestare publică a preşedintelui ICCJ şi a judecătorilor instanţei supreme drept o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar.

„Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenţia în repetate rânduri asupra amplificării atitudinilor publice ostile faţă de magistraţi, care au potenţialul de a afecta încrederea publică în justiţie şi de a leza independenţa acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt iniţiate şi orchestrate de factorul politic. De dată recentă, ţinta predilectă a acestor acţiuni iresponsabile a devenit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, mai multe dintre deciziile pronunţate de instanţa supremă fiind folosite ca prilej al unor aşa-zise dezbateri în cadrul cărora sunt propagate informaţii false sau denaturate, astfel încât să genereze în societate o reacţie emoţională puternică împotriva sistemului judiciar”, transmite Secţia pentru judecători a CSM.

Reprezentanții judecătorilor din CSM consideră că protestul public al mai multor ONG-uri împotriva șefei ÎCCJ reprezintă o escaladare fără precedent a atacurilor la adresa sistemului judiciar.

„Demersul de contestare publică a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a judecătorilor instanţei supreme, anunţat de mai multe organizaţii nonguvernamentale, constituie o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independenţa justiţiei şi cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept. Efectul concertat al acţiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depăşeşte cu mult limitele unor pretinse critici constructive şi dobândeşte caracterul unor presiuni fără precedent la adresa justiţiei”, consideră Secţia pentru judecători a CSM.

Cinci ONG-uri organizează, vineri, de la ora 18.00, în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) un protest faţă de preşedintele instanţei supreme, Lia Savonea. Manifestanții vor solicita revocarea acesteia din funcţie, acuzând-o că a luat „decizii repetate care au subminat încrederea publică în Justiţie şi au favorizat inculpaţi de rang înalt” şi a făcut presiuni asupra magistraţilor, încercând ”blocarea vocilor independente”. Organizatorii protestului critică şi „acordul pentru Justiţie şi stabilitate instituţională” propus miercuri de ICCJ, document care propune un „cod de conduită publică privind comunicarea pe teme de justiţie”, societatea civilă considerând că această propunere este, „în realitate, o încercare de a amuţi critica legitimă la adresa deciziilor controversate luate de un grup restrâns din fruntea sistemului”.

Eșec în negocieri la Cotroceni

Amintim că în urmă cu două zile a avut loc o întâlnire de peste trei ore de la Palatul Cotroceni între președintele Nicușor Dan, liderii Coaliției și reprezentanții magistraților. Întîlnirea s-a încheiat fără o concluzie clară, în ciuda încercărilor de a ajunge la un consens privind pensiile speciale.

Magistrații au cerut ca pensia să reprezinte 65% din salariul brut, un procent care ar duce la venituri mai mari decât cele prevăzute în varianta propusă de Guvern. În plus, aceștia solicită o perioadă de tranziție mai lungă, în care să se aplice gradual noile reguli.

Bolojan: „Nu am ajuns la o concluzie agreată”

Ilie Bolojan a declarat, joi seară, că nu s-a ajuns la nicio concluzie agreată de toate părțile implicate privind pensiile speciale, însă a subliniat două aspecte importante: necesitatea creșterii vârstei de pensionare și reducerea cuantumului pensiilor speciale raportat la ultimul salariu. Premierul României a spus care ar fi suma pe care un magistrat ar încasa-o după pensionare, dacă se vor aplica reformele dorite de Guvern.

„Fiecare și-a spus punctul de vedere, dar nu am ajuns la o concluzie care să fie agreată de ambele părți și nici nu ne-am apropiat de o formulă comună”, a declarat Bolojan, despre întâlnirea de miercuri de la Palatul Cotroceni privind reforma pensiilor speciale.

În privința pensiilor magistraților, el a precizat că nivelul actual – echivalentul a 80% din ultimul salariu brut – este „anormal” raportat la sistemul contributiv și la principiul echității.

Fără pensionări la 50 de ani

Premierul a explicat că România nu mai poate susține, din punct de vedere social și economic, pensionări la vârste de 48-50 de ani:

„Doar 53% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani sunt activi pe piața muncii, deși această categorie ar trebui să fie implicată în activitatea economică. Țara noastră este pe penultimul loc în Europa la populația activă în economie pe această categorie de vârstă. Dacă vrem să avem mai mulți bani la bugetul de stat, acești bani trebuie colectați de la oamenii care lucrează. Dacă vrem să punem economia pe baze sănătoase, trebuie să luăm măsuri pentru a avea mai mulți oameni în economie, avem doar jumătate în economie.”

Pensii medii de 5.000 de euro

În România, 3.175 de pensionari magistrați nu au cotizat la sistemul de pensii publice, dar încasează lunar, în medie, peste 5.000 de euro (25.377 de lei), potrivit datelor oficiale publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

Potrivit acestora, luna trecută au încasat pensii speciale 5.733 de foști magistrați, din care doar 2.558 au avut contributivitate la sistemul public de pensii, 3.175 de pensionari încasând pensii speciale plătite din bugetul de stat, adică din taxele și impozitele plătite de toți românii.

Pensia medie pe luna septembrie a fost de 25.377 lei, echivalentul a mai mult de 5.000 de euro, deși în baza contributivității foștilor magistrați li s-ar fi cuvenit puțin peste 7.500 de lei. Conform Legii 303/2022 - privind statutul procurorilor și judecătorilor - foștii magistrați încasează lunar, suplimentar față de contributivitate, din bugetul de stat suma medie de 22.194 de lei.