Mitică Popescu, înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Bellu. Cine l-a condus pe ultimul drum

Actorul Mitică Popescu a fost înmormântat cu onoruri militare, vineri, la Cimitirul Bellu din Capitală. Îndrăgitul actor a murit la 86 de ani, pe patul spitalului Elias din Capitală., marți, 3 ianuarie.

El a fost înhumat alături de soţia sa, actriţa Leopoldina Bălănuţă, decedată în 1998. Printre cei care l-au condus pe ultimul drum s-au aflat actorii Florin Zamfirescu, Marian Râlea, Magda Catone, Ştefan Gheorghiu - directorul executiv al Credidam, precum şi colegi de la Teatrul Mic, dar şi oameni simpli care l-au cunoscut pe marele actor.

Multe coroane au fost depuse la înmormântarea sa, inclusiv din partea Rapidului, club de care marele actor a fost ataşat. 

Actorul Mitică Popescu a murit, marţi, 3 ianuarie, la vârsta de 86 de ani.A fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul naţional 'Serviciul Credincios în grad de Cavaler', alături de alţi actori, ''pentru devotamentul şi harul artistic puse în slujba teatrului românesc''.

Mitică Popescu a fost distins cu premiul UNITER pentru întreaga activitate pe 27 aprilie 2009, la cea de-a 17-a ediţie a galei Premiilor UNITER, iar în data de 14 decembrie 2009 a fost premiat la gala de decernare a premiilor Municipiului Bucureşti pentru artă şi cultură, secţiunea "Artele spectacolului".A fost omagiat în cadrul Galei Premiilor Gopo din 25 martie 2013 cu Premiul pentru Întreaga Carieră. 

Mitică Popescu, unul dintre cei mai iubiţi şi talentaţi actori ai României a murit marți, la vârsta de 86 de ani. A lăsat în urmă zeci de filme şi spectacole de teatru memorabile.

Mitică Popescu, o apariţie rară în presă, a vorbit, într-un interviu pentru „Adevărul”, acordat în 2019, despre cum a fost fermecat de actorie, unde a picat de trei ori admiterea.

„Mama iubea teatrul şi opereta. Tatăl meu iubea sportul. Ca să nu se ducă singuri, mă luau pe mine. Cu mama mergeam la spectacole, iar cu tata mergeam la fotbal. M-a atras, era ceva deosebit, o altă lume. Nu lipseam nici de la serbările de la şcoală. Erau părinţii care ne admirau… Am iubit însă toată viaţa şi sportul. Îmi amintesc că la un moment dat mama şi-a dorit să devin preot. Am fost şi băiat la altar, mergeam cu preotul cu Botezul. Îmi cumpărase chiar şi veşmânt. Eram mândru când apăream ca băiat de altar, cu veşmântul, era uşor spectaculos. Nu am urmat acest drum pentru că s-a întâmplat ceva între timp... nu mai ştiu”, povestea actorul.

Cum a fost examenul la Teatru

Actorul spunea atunci și cum a ajuns să se orienteze către actorie și cum a fost examenul la teatru.

„Când am hotărât să devin actor nu am cerut sfatul nimănui. M-am înscris la Institut şi m-am pregătit singur. Am învăţat o poezie,<<Noi vrem pământ>>... Am căzut trei ani la rând. Îmi amintesc că admiterea se ţinea undeva în spatele Ateneului, într-o sală mică de concerte. Directorul artistic la Teatrul Armatei era, pe atunci, Ion Şahighian, un mare regizor. El m-a întrebat: <<De ce nu te faci actor?>> I-am spus că am dat examen, dar am picat. <<Tu ştii o fabulă?>>, m-a întrebat. <<O înveţi bine şi mă cauţi>>, mi-a mai zis. Am învăţat <<Broasca şi boul>>, de La Fontaine, şi m-am dus la el în birou. Bineînţes că îmi tremurau picioarele. Am început: „<<Broasca a zărit un bou…>>. M-a ascultat şi apoi mi-a zis: <<Da, acum mi-o povesteşti, fără să schimbi niciun cuvânt. Dar îmi povesteşti ce s-a întâmplat cu broasca şi cu boul>>. Am stat, m-am gândit şi am încercat propunerea lui. <<Dacă o spui şi la examen cum mi-ai spus-o mie acum, intri fără probleme>>”, își amintea Mitică Popescu.