Analiză Ministrul de Externe spune că Nicuşor Dan a primit cu bucurie invitația să se alăture Coaliţiei pentru Pace, dar este încă sub analiză

Țoiu a precizat că este improbabil ca mai multe ţări din lume să poată finanţa şi să poată acţiona în două structuri cu misiuni similare care ar acţiona în paralel, de exemplu, ONU.

”Invitaţia pe care preşedintele Nicuşor Dan a primit-o de la preşedintele Donald Trump de a se alătura Board-ului Coaliţiei pentru pace este o invitaţie care a fost primită cu bucurie”, a spus ministrul la Antena 3. 

Oana Ţoiu a arătat că sunt două componente în ceea ce priveşte paşii viitori.

”O parte ţine de Board-ul pentru Pace, pentru asigurarea paşilor viitori din procesul de pace în Fâşia Gaza, în conflictul dintre Israel şi Palestina, şi aici România este una dintre ţările implicate, inclusiv ca ajutor umanitar şi este una dintre puţinele ţări din lume care avem un istoric de relaţii diplomatice cu ambele ţări. În această direcţie, vom continua să ne implicăm şi împreună cu Statele Unite ale Americii, cu ţările din Orientul Mijlociu şi, de sigur, cu Israel şi Palestina”, a arătat ministrul, scrie News.

Potrivit ministrului de Externe, ”ceea ce a rămas sub analiză, nu doar la nivelul României, ci a mai multor state, în special state europene, este o componentă juridică mai extinsă, care în acest moment are nevoie de clarificări de la Statele Unite ale Americii”.

”Specific, este improbabil ca mai multe ţări din lume să poată finanţa şi să poată acţiona în două structuri cu misiuni similare care ar acţiona în paralel, de exemplu, Organizaţia Naţiunilor Unite”, mai arată Ţoiu.

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, marţi, după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a invitat România în "Consiliul pentru Pace", că a demarat un aprofundat proces de analiză a conţinutului şi implicaţiilor Cartei Board of Peace, în raport cu angajamentele internaţionale asumate anterior de România, această evaluare având ca obiectiv stabilirea gradului de compatibilitate a noii iniţiative cu obligaţiile existente ale statului român şi identificarea modalităţilor optime prin care România poate contribui la atingerea obiectivului nostru comun de consolidare a păcii în lume.