Exclusiv Macron e decis să negocieze cu Putin. Ce ascunde mutarea Franței și cum răspunde România. „Bucureștiul dă mai multe semnale”

Analistul politic Ștefan Popescu anunță că negocierile pentru pace în Ucraina marchează trecerea spre o nouă etapă, odată cu anunțul președintelui Macron. Liderul francez a anunțat că vrea să discute cu Putin, iar Moscova și-a dat acordul. Europa și România sunt acum obligate să caute răspunsuri la aceste mutări.

Negocierile de pace pentru Ucraina s-au limitat până în prezent la o serie de discuții bilaterale între Statele Unite ale Americii și Rusia, respectiv SUA și Ucraina. Totuși, cele două combatante ajung cu greu la aceeași masă, iar întreg procesul se anunță anevoios.

Au existat desigur și câteva excepții. Cea mai notabilă a fost tentativa de negocieri ruso-ucrainene de la Istanbul, din 2022, când nu s-a ajuns la un acord, în parte și din cauza intervenției fostului premier britanic Boris Johnson. Totuși, ulterior au mai avut loc și alte discuții ruso-ucrainene, însă mai degrabă limitate, dar care au dus la schimburi de prizonieri și de corpuri neînsuflețite ale victimelor războiului.

Discuțiile din ultimul timp, atâtea câte au fost, au fost purtate prin Statele Unite, care au devenit mediator odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Deși ultramediatizate, acestea nu au dus la niciun rezultat palpabil.

Marile puteri europene, Franța, Marea Britanie și Germania, dar și Uniunea Europeană ca întreg, au fost ținute în afara mesei negocierilor atât de Rusia cât și de SUA. Acest lucru a alimentat așa cum era de așteptat frustrările europenilor, care, pe de altă parte, au păstrat puține canale de discuție cu Kremlinul.

Declarația care poate schimba totul

Declarația lui Emmanuel Macron i-a luat prin surprindere pe mulți analiști la finele săptămânii trecute, când a anunțat că este dispus să redeschidă discuțiile cu Putin, la 3 ani de la ultima sa întâlnire cu dictatorul rus. Propunerea lui Macron a fost oarecum surprinzătoare, la fel cum a surprins și când a lansat ideea ca europenii să trimită trupe în Ucraina.

„Cred că va redeveni util să vorbim cu Vladimir Putin. Constat că există oameni care stau de vorbă cu Vladimir Putin. Aşadar, cred că noi, europenii şi ucrainenii, avem interesul să găsim un cadru pentru a reangaja această discuţie în forma cuvenită. Altfel, discutăm între noi cu negociatori care vor discuta singuri cu ruşii, ceea ce nu este optim”, a spus Macron.

Cum răspunsul de la Moscova a fost afirmativ, iar Putin și-a anunțat la rândul său disponibilitatea de a vorbi cu Macron, există speranța că negocierile, de această dată și cu europenii la masa discuțiilor, ar putea să contribuie la încheierea păcii în Ucraina sau măcar la încheierea unui armistițiu.

Analistul de politică internațională Ștefan Popescu este doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane la Universitatea Paris 1 – Sorbona, iar teza sa a fost răsplătită cu Summa cum laude și felicitări unanime din partea juriului. Ștefan Popescu este probabil românul cel mai bine conectat la realitățile politicii franceze și are o bună expertiză și la nivelul celei europene. În analiza sa pentru „Adevărul”, el vorbește despre faptul că declarația lui Macron deschide o nouă etapă importantă în negocierile de pace și explică ce l-a determinat pe liderul francez să facă acest pas și care ar putea fi efectele.

Anunțul lui Macron marchează o nouă etapă în evoluția negocierilor

Declarația lui Emmanuel Macron vine într-un moment în care relațiile dintre Franța și Rusia, la fel ca și cele dintre Uniunea Europeană și Rusia au ajuns aproape de un minim istoric.

„Acest lucru poate însemna o declasare durabilă a poziției sale în noua ordine internațională, mai ales că, în acest context, administrația Trump dorește, și deja și-a exprimat intenția creării unui consiliu de cinci state importante, care să reprezinte o incintă de dialog asupra problemelor strategice importante și din care nici o putere europeană nu face parte. Ori era previzibil, am și spus acest lucru, că pozițiile statelor europene nu vor rămâne blocate. Ele vor evolua în funcție de direcția procesului de negociere dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă”, spune Popescu.

În același timp, faptul că Emmanuel Macron a făcut un pas în față pentru a-și arăta disponibilitatea de a lua parte la negiocieri mai arată și faptul că pozițiile Franței și ale Germaniei sunt tot mai puțin aliniate. Totuși, semnalul dat de Macron, la fel ca atunci când liderul de la Paris și-a anunțat disponibilitatea de a trimite trupe în Ucraina, marchează un început și este de așteptat ca și alte state, inclusiv Germania, să urmeze această direcție.

O alianță tot mai fragmentată

„În același timp, reprezintă și o distanțare a Franței față de Germania, de trio-ul reprezentat de cancelarul Mertz al Germaniei, președintele Comisiei Europene - Ursula von der Leyen și înalta, reprezentantă a politicii externe europene, Kaja Kallas. Macron recunoaște implicit că fără un dialog direct cu Federația Rusă, europenii riscă în procesul de negociere, nu numai pe Ucraina, dar și privind chestiuni strategice importante și de securitate europeană, riscă să fie cuprinși prin intermediari”, adaugă expertul.

Germania trece printr-o gravă criză economică și își vede industria ruinată, atât din cauza prețurilor enorme la energie, cât și din cauza unor politici economice eronate, care o fac lipsită de competitivitate. În atare situație, Ștefan Popescu crede că este doar o chestiune de timp până când Germania se va alinia poziției franceze.

„Fiți siguri că toate statele europene, cele care au cu adevărat orizont strategic, își vor modifica poziția în momentul în care state importante, precum Franța, iau anumite decizii. Acest lucru se va întâmpla, fără îndoială, și cu Germania, care are un model economic ce trece printr-o criză durabilă. Numai din 2021 și până acum, producția siderurgică a Germaniei a scăzut cu o pătrime, ceea ce înseamnă foarte mult. Este într-un model economic în criză și, fără îndoială, toate aceste țări nu vor rămâne insensibile”, punctează Ștefan Popescu.

Totuși, în acest moment țările Uniunii Europene, dar și cele care formează coaliția de voință pro-Ucraina sunt mai dezbinate ca oricând.

„După cum s-a văzut foarte bine pe chestiunea activelor financiare rusești înghețate există cel puțin două grupări de state. E o grupare de state importantă, care a susținut Belgia, reprezentată de Franța și de Italia, și care a reușit în cele din urmă să blocheze confiscarea acestor active financiare. Și aceasta a reprezentat nu numai o decizie care a avut un fundament juridic, dar mai ales o anumită flexibilizare a poziției lor, un semnal dat în direcția Moscovei”, arată Popescu.

Europa va urma exemplul lui Macron pentru a fi primită la masa negocierilor

Chiar dacă este puțin probabil ca în viitorul apropiat să vedem poziții similare cu cea a lui Macron și din partea Comisiei Europene, tonul îl dau statele importante. Iar Franța, alături de Germania, sunt cele două mari puteri europene.

„Contează în primul rând pozițiile statelor, mai cu seamă a statelor membre importante, mai puțin poziția unor responsabili europeni. În orice caz, din partea Moscovei, am văzut un semnal de apreciere pentru noua poziție a lui Emmanuel Macron. Cum este de altfel, era și de așteptat. Moscova dorește să pătrundă prin breșele care apar în peisajul european. Dar este clar că și acest semnal venind dinspre Est, probabil că este analizat în marile cancelarii Europene”, susține Popescu.

Cu toate acestea, Ștefan Popescu nu-l vede pe Emmanuel Macron liderul de care Uniunea Europeană ar avea nevoie. Confruntat cu probleme uriașe în Franța, unde popularitatea sa a atins recorduri negative, Macron este condamnat să se concentreze pe politica internă. Însă nici Merz și nici alți șefi de stat europeni nu au calitatea care să-i recomande pentru a prelua un rol de lider la nivel european. Iar lipsa de leadership la nivel european condamnă și mai mult la o fragmentare tot mai accentuată.

„Este imposibil să vedem un lider ca Macron sau Merz. Peisajul este atât de fragmentat. Germania dorește să devină cel mai important actor politic și militar al continentului. Franța aspiră la aceeași poziție. Italia, chiar dacă nu aspiră, nu dorește un lider și francez sau german. Deci, într-un asemenea peisaj fragmentat, nu putem vorbi de un lider și putem vorbi de coaliții, de grupări de state și, bineînțeles, mai mult sau mai puțin racordate la leadership-ul puterii numărul unu din aria occidentală, Statele Unite ale Americii”, consideră Ștefan Popescu.

Ce ascunde mutarea lui Macron

Declarația lui Macron marchează intrarea într-o nouă etapă a negocierilor, însă nu echivalează cu o soluție minune pentru pace. Anunțul liderului de la Elysee vine și într-un context în care Franța, ca și Europa, riscă să fie excluse din procesul de pace și este prima reacție consistentă de pe bătrânul continent.

„Declarația lui Macron receptează anumite evoluții din negocierea dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă pe chestiuni care nu privesc neapărat Ucraina și care riscă să lase Franța în afară. Cred că aceasta este de fapt explicația, scânteia care a provocat o declarație atât de tranșantă a lui Emmanuel Macron. Faptul că rușii și americanii se înțeleg pe diverse paliere, inclusiv în ce privește intrarea unor companii americane pe piața rusă, nu putea să-i lase pe europeni complet indiferenți. Știm foarte bine că există anumite proiecte majore economice franceze în Rusia. De exemplu, proiectul energetic LNG, cea mai mare fabrică de gaz lichefiat din lume, Yamal, unde este implicat colosul francez Total arată că există anumite interese franceze pe care Franța dorește să le salveze, astfel încât să nu rămână în afara procesului de includere a Arcticului în circuitul economic global”, mai afirmă Popescu.

Ucraina, deși un dosar important pentru europeni, chiar unul dintre cele principale, nu este singurul. Țări ca Franța au și alte interese care implică anumite negocieri cu Rusia și redeschiderea unor discuții trecute mult timp pe plan secund, dar nu închise în totalitate. Iar aceste discuții și negocieri încep, deocamdată timid, să fie repuse pe tapet.

„Ucraina este un dosar important pentru că privește clar securitatea europeană și există un risc ca acesta să se discute fără europeni, dar sunt și alte chestiuni de primă importanță pentru anumite țări care au amprentă globală. Franța este una dintre ele. Iar aceste state riscă să se vadă marginalizate, dar într-o manieră durabilă”, mai spune Popescu.

Reacția României

Finalmente, mutarea lui Emmanuel Macron, deși marchează trecerea spre o nouă etapă importantă a negocierilor, nu aduce automat pacea. De altfel, Rusia este deocamdată sceptică la noul plan de pace realizat de SUA împreună cu europenii și cu Ucraina. Iuri Ușakov, consilier al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat presei ruse că planul este inacceptabil și că majoritatea propunerilor vor fi imposibil de acceptat. Și tot el a afirmat că așteaptă un raport din partea trimisului special al lui Putin, Kirill Dmitriev, privind rezultatul negocierilor cu reprezentanții SUA, Ucrainei și Europei, dar a adăugat preventiv că majoritatea propunerilor ar fi probabil inacceptabile pentru Moscova.

„Anunțul lui Macron marchează o etapă importantă, nu însă decisivă, pentru că nu am observat pentru moment nicio inițiativă serioasă care să pună capăt războiului. Atâta timp cât nu-i avem la aceeași masă pe ruși și pe ucraineni, care sunt principalii beligeranți, nu putem vorbi de încetarea focului. Sunt înțelegeri care merg dincolo de evoluțiile de pe teren”, explică analistul.

În ce privește România, păstrând proporțiile situația este cel puțin la fel de complicată. Ștefan Popescu este de părere că România nu s-a aliniat până acum nici la poziția Franței, dar nici la cea germană sau la cea americană.

„Bucureștiul dă mai multe semnale și într-o direcție și într-alta. Prin urmare, este o poziție care cred că încă se definește în laboratoarele de decizie de la București. Pe de o parte, România se declară, adică e mai apropiată de poziția Franței. În același timp, manifestă o anumită deschidere și dorința de a relansa dialogul politic cu Statele Unite ale Americii, atât pe plan politic cât și economic, deci încă cred că se lucrează la poziția României”, este opinia lui Ștefan Popescu.