„Indiana Jones al lumii artei”, omul-cheie în recuperarea Coifului de la Coțofenești: „Nu o fac pentru bani. Este o parte din sufletul României”
0Operațiunea de recuperare a Coifului de aur de la Coțofenești, la mai bine de un an după ce a fost furat dintr-un muzeu olandez, a fost posibilă datorită colaborării dintre poliție și detectivul de artă Arthur Brand, supranumit „Indiana Jones al lumii artei”, scrie The Times.
Fericitul deznodământ nu ar fi fost posibil fără intervenția decisivă a celebrului detectiv olandez. Deși insistă că munca sa nu are nimic spectaculos, Brand s-a dovedit din nou figura centrală într-un caz internațional de mare complexitate.
Coiful de la Coțofenești, o piesă de aur din secolul al V-lea î.Hr., a fost furat în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Assen, într-un jaf violent în care hoții au folosit explozibili pentru a pătrunde în clădire, amintește presigioasa publicație.
În timp ce autoritățile olandeze au reușit să facă primele arestări în doar câteva zile, direcția anchetei a fost conturată decisiv de expertiza lui Arthur Brand, solicitat să consilieze investigația încă din primele ore.
Detectivul supranumit „Indiana Jones al lumii artei” a explicat că echipa a rămas optimistă tocmai pentru că analiza sa indica faptul că hoții nu avuseseră timp să topească artefactele. Evaluarea lui Arthur Brand a fost esențială: a schimbat ritmul anchetei și a menținut presiunea asupra suspecților, ceea ce a dus în final la recuperarea obiectelor.
„Coiful este o parte din sufletul României”
Pentru Arthur Brand, miza a fost mai mult decât profesională. „Coiful este o parte din sufletul României”, a spus el, subliniind importanța culturală a piesei, prezentă în manualele școlare și în simbolistica identitară a românilor. Tocmai încărcătura istorică a pieselor de patrimoniu l-a determinat să continue investigația chiar și atunci când pistele păreau să se epuizeze.
Rezultatul a venit după luni de muncă discretă, în care Arthur Brand,a navigat, ca de obicei, între informații din zona criminală, contacte din lumea artei și colaborarea strânsă cu poliția. În final, artefactele au fost predate prin intermediul avocaților suspecților — un scenariu tipic pentru cazurile în care Brand este implicat, deoarece reputația sa de negociator credibil facilitează astfel de „retrageri” fără violență.
Coiful de la Coțofenești și două dintre brățările dacice furate au fost prezentate joi la Muzeul Drents, sub protecția poliției. Deși hoții au folosit explozibili, obiectele sunt aproape intacte, cu doar o mică îndoitură pe coif.
„Nu o fac pentru bani, ci pentru povești”
Brand estimează că doar 8–10% din operele de artă furate ajung vreodată înapoi la proprietarii de drept, motiv pentru care recuperarea Coifului de la Coțofenești este considerată o reușită excepțională și încă una care îi poartă semnătura.
„Nu o fac pentru bani, ci pentru povești”, spune detectivul, adăugând:
„Pentru momentele în care poliția și eu avem același scop și nu renunțăm.”
Pentru România, povestea are un final fericit: artefactele vor reveni în țară, iar autoritățile au anunțat că vor fi expuse publicului. Între timp, procesul celor trei suspecți urmează să înceapă în această lună.
„Episodul acesta ar trebui să ne dea de gândit”
Amintim că, după 14 luni de căutări, coiful getic de aur de la Coțofenești, dar și două dintre cele trei brățări dacice, furate în ianuarie 2025, au fost recuperate de autoritățile olandeze. Obiectele au fost prezentate public, jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe de presă la Muzeul Drents din Assen, Olanda.
Parchetul a declarat că obiectele au fost recuperate în urma unor înțelegeri procesuale cu suspecții.
O epopee neplăcută și nefericită, dar care a avut până la urmă un final fericit. Mai ales că obiectele de tezaur nu sunt deteriorate iremediabil și se pot întoarce în România, la Muzeul Național de Istorie. Specialiști în patrimoniu din România spun însă că acest incident ar trebuie să fie o lecție pentru toți cei implicați în organizarea unor expoziții cu obiecte de patrimoniu atât de valoroase și că predarea lor către expoziții muzeale, dar și expunerea ar trebui să aibă loc după protocoale mai bine făcute care să limiteze șansele de reușită ale vânătorilor de comori.
„Episodul acesta trebuie să ne dea de gândit și să tragem niște învățăminte. Mai ales despre modul în care trebuie reglementată organizarea și desfășurarea acestor expoziții în care sunt prezentate valori importante pentru identitatea românească, pentru patrimoniul cultural românesc. Procedurile trebuiesc bine reglementate și respectate”, precizează Dănuț Huțu, istoric și director al Direcției Județene pentru Cultură Botoșani.