Gheorghiţă Vlad: „MApN nu e responsabil cu adăposturile antiaeriene, dar trebuie revăzut întregul sistem”

Şeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad, a declarat miercuri că Ministerul Apărării Naţionale (MApN) nu are atribuţii în administrarea adăposturilor antiaeriene sau antiatomice, însă a subliniat că acestea ţin de siguranţa naţională şi că sistemul actual trebuie revizuit urgent.

Întrebat într-o conferinţă de presă despre situaţia adăposturilor antiaeriene din România, generalul Gheorghiţă Vlad a precizat că MApN nu este instituţia responsabilă cu gestionarea acestora.

„Ministerul Apărării Naţionale nu este structura responsabilă cu gestionarea adăposturilor anti-aeriene, anti-atomice sau de altă natură. În schimb, este o problemă de siguranţă naţională şi s-a văzut foarte clar în conflictul din proximitatea graniţelor României că este absolut necesar să revedem acest sistem de adăposturi”, a declarat şeful Statului Major al Armatei.

MApN are o evidenţă a adăposturilor şi a reţelei de metrou

Generalul Vlad a explicat că, deşi MApN nu administrează aceste spaţii, instituţia are o evidenţă a unei părţi importante dintre ele, precum şi a reţelei de metrou, care ar putea fi folosită pentru protecţia civilă.

„Vreau să vă asigur în schimb de un alt lucru. Ministerul Apărării Naţionale are o evidenţă a unei bune părţi a acestor adăposturi. Avem o evidenţă a reţelei de metrou care poate fi folosită în acest scop. Avem o evidenţă a tuturor clădirilor cu subsol peste două niveluri şi avem planuri de evacuare pregătite cel puţin pentru unităţile militare sau, în ceea ce ne priveşte, pentru sarcinile pe care le avem. Dar există foarte mult spaţiu de îmbunătăţire în acest domeniu”, a precizat generalul.

Situaţia adăposturilor civile în România

Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, Bucureştiul şi judeţul Ilfov au cele mai multe adăposturi de protecţie civilă din ţară – 588, însă doar unul din trei este operaţional. Judeţul Dolj are 213 adăposturi, Galaţiul – 185, Prahova – 183, Constanţa – 114, Bihor – 96 şi Braşov – 93.

La polul opus se află judeţele cu cele mai puţine adăposturi pentru populaţie în caz de conflict armat: Caraş-Severin are 8, Tulcea – 6, Dâmboviţa şi Buzău câte 5, Vrancea şi Giurgiu câte 3, iar Neamţ doar unul singur.

România, în urma altor state europene

Conform aceluiaşi raport, România are de zece ori mai puţine adăposturi civile decât Finlanda, deşi ţara nordică are o populaţie de sub 6 milioane de locuitori. Curtea de Conturi avertizează că numărul redus al acestor spaţii, precum şi starea precară a multora dintre ele, arată nevoia urgentă de modernizare şi de o strategie clară pentru protecţia populaţiei în caz de război sau atac aerian.