Germania a restrâns accesul la ajutoarele sociale pentru aproape 1200 de români și bulgari. Familii întregi, obligate să părăsească țara

Orașele Duisburg, Hagen, Dortmund și Gelsenkirchen au retras anul trecut ajutoarele sociale (Bürgergeld) în aproape 1.200 de cazuri care vizau imigranți din România și Bulgaria. Măsurile au fost luate după ce autoritățile au constatat utilizarea abuzivă a sistemului de beneficii. Datele, obținute de publicația WDR în urma unei investigații, arată diferențe majore între modul în care fiecare oraș aplică legislația.

Gelsenkirchen și Duisburg, cele mai dure măsuri

În total, 1.181 de persoane au pierdut dreptul la beneficii sociale, iar în multe situații autoritățile au emis și obligații de părăsire a țării. Gelsenkirchen a înregistrat 506 astfel de cazuri, Duisburg 556, Dortmund 116, în timp ce Hagen a aplicat măsura doar de trei ori.

Potrivit legislației europene, orașele pot retrage dreptul la libera circulație pentru cetățenii UE dacă aceștia nu își pot asigura traiul prin muncă. În astfel de situații, pierderea statutului de lucrător duce automat la pierderea accesului la ajutoare sociale.

Hagen: 55% dintre români și bulgari depind de Jobcenter

În Hagen trăiesc aproape 7.000 de imigranți din România și Bulgaria, mulți dintre ei de etnie romă. Peste jumătate sunt înregistrați la Jobcenter, ceea ce generează costuri anuale de aproximativ 10 milioane de euro, potrivit primarului localității, Dennis Rehbein (CDU).

Edilul  admite că orașul are nevoie de forță de muncă, dar critică „migrația orientată spre sistemul social”.

„Este nedrept față de cei care muncesc din greu și văd că alții găsesc căi mai ușoare”, afirmă Rehbein, care cere Uniunii Europene reguli mai stricte.

În prezent, cine lucrează cel puțin 5,5 ore pe săptămână este considerat angajat și are dreptul la beneficii.

„Este mult prea puțin. Cu câteva sute de euro pe lună nu poți trăi în Germania”, spune primarul, care vrea să aplice mai des măsura retragerii ajutoarelor.

Gelsenkirchen aplică criterii mult mai stricte

Diferențele mari între orașe se explică și prin modul în care autoritățile locale interpretează legislația. La Gelsenkirchen, regula este clară: cine nu câștigă cel puțin o treime din venitul necesar pentru a se întreține își pierde statutul de lucrător și, implicit, dreptul la ajutoare.

Un șef de serviciu al autorității pentru străini a declarat pentru WDR că, în astfel de cazuri, întreaga familie devine obligată să părăsească Germania. Instanțele au confirmat în repetate rânduri această practică.

Avocata Lisa Chiarelli, specializată în dreptul migrației la Dortmund, spune că Gelsenkirchen este una dintre cele mai dure autorități din regiune. Ea atrage atenția că nu se pot face verificări fără un indiciu concret din partea unei alte instituții și că fiecare caz este individual și că autoritățile trebuie să țină cont de situațiile personale:

„Dacă un client îmi spune că nu a putut lucra pentru că își îngrijește soția după un accident vascular și are un copil cu dizabilități, autoritatea trebuie să ia asta în considerare. Dar dacă cineva pur și simplu nu vrea să muncească, nu am ce să fac.”

Chiarelli observă însă o tendință generală de înăsprire: „Toate autoritățile au devenit mai dure. Vântul bate dintr-o direcție politică în care se cere strângerea șurubului.”

O amplă fraudă în care cetățeni români au încasat ilegal alocații pentru copii 

Autoritățile germane au dezvăluit anul trecut o schemă de amploare prin care cetățeni român și bulgari au obținut ilegal alocații pentru copii care fie nu există, fie nu locuiesc în Germania. Ancheta arată că prestațiile sociale au fost plătite pentru 59 de copii fictivi sau stabiliți în Bulgaria și România, relata, în februarie, Novinite.com.  

Scandalul a izbucnit în orașul Duisburg, unde trăiește o comunitate numeroasă de români și bulgari.

Frauda a fost descoperită într-un bloc-turn locuit în mare parte de persoane din aceste două țări. Clădirea a devenit cunoscută anul trecut, după ce o companie de livrări a refuzat să mai intre în zonă, invocând amenințări la adresa angajaților.

La sfârșitul lunii octombrie, o operațiune a poliției a dus la reținerea a 16 persoane suspectate că ar fi implicate în rețea. Autoritățile au verificat în detaliu cine locuiește efectiv în imobil și cine este doar înregistrat acolo pentru a beneficia de ajutoare sociale.

Rezultatele au scos la iveală o discrepanță uriașă: deși aproximativ 1.400 de persoane figurau oficial la adresă, mai puțin de 600 locuiau în realitate în clădire.

Copii înregistrați în Germania, dar aflați în țările de origine

Investigațiile au arătat că, deși circa 300 de copii erau declarați la aceeași adresă, mulți dintre ei trăiau de fapt în Bulgaria sau România, continuând totuși să primească alocații din partea statului german. În urma verificărilor, plățile pentru 59 de cazuri considerate frauduloase au fost oprite, iar autoritățile încearcă acum să recupereze sumele acordate ilegal. De asemenea, au fost blocate plăți viitoare în valoare de peste un milion de euro.

Primarul din Duisburg a subliniat atunci gravitatea situației, afirmând că un număr semnificativ de copii înregistrați oficial nu se află, de fapt, în Germania. Administrația locală a anunțat că va continua controalele riguroase pentru a preveni repetarea unor astfel de abuzuri.