Curtea Militară de Apel a respins cererea de rejudecare a procesului soţilor Elena și Nicolae Ceaușescu, formulată de ginerele lor
0La 35 de ani de la execuția cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu, justiția militară a respins cererea de rejudecare a procesului din 1989, formulată de Mircea Oprean, ginerele fostului dictator.
Judecătorii Curții Militare de Apel au respins, miercuri, 15 octombrie,, cererea de rejudecare a procesului soților Nicolae și Elena Ceaușescu, procesul-fulger desfășurat în ziua de Crăciun a anului 1989, care s-a încheiat cu condamnarea la moarte a cuplului dictatorial, informaeză Mediafax.
La mai bine de trei decenii de la evenimentele din Târgoviște, profesorul Mircea Oprean, ginerele cuplului prezidenţial, a cerut instanței militare anularea sentinței penale nr. 1/25.12.1989, considerând că aceasta a fost dată cu încălcarea flagrantă a normelor de procedură penală și în lipsa unor probe concludente.
Fostul soț al Zoiei Ceaușescu a susținut în fața magistraților că socrii săi nu au beneficiat de dreptul la apărare și la apel, fiind executați în grabă, fără o anchetă reală sau o expertiză juridică validă.
Sentinţa e definitivă
Prima acțiune de reluare a procesului a fost depusă de Oprean la Curtea Militară de Apel pe 24 iulie 2024. Instanța militară a declinat inițial competența către o instanță civilă, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit ulterior că judecătorii militari sunt cei care trebuie să soluționeze dosarul.
După trei termene de judecată, Curtea Militară a pronunțat, în ședința de miercuri, 15 octombrie, o decizie definitivă, respingând ca inadmisibilă cererea lui Mircea Oprean. Acesta a fost obligat la plata sumei de 300 de lei cheltuieli judiciare.
Instanța a respins, de asemenea, și excepția de neconstituționalitate invocată de Oprean, care viza articolul 409 din Codul de procedură penală.
„În baza art.29 alin.5 din Legea nr.47/1992 respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul Oprean Mircea – Ioan privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a disp. art.409 Cod procedură penală. Cu recurs în 48 de ore de la pronunțare.
II. Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul Oprean Ioan – Mircea împotriva sentinței penale nr.1 din data de 25 decembrie 1989, a Tribunalului Militar Teritorial București, pronunțată în dosarul nr.1/753/1989. Conform art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă petentul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”, se arată în decizia Curții Militare.
Procesul din 1989
Procesul soților Ceaușescu s-a desfășurat într-o singură zi, pe 25 decembrie 1989, între orele 13:20 și 14:40, în incinta unei unități militare din Târgoviște, iar capetele de acuzare au fost extrem de grave:
* Genocid (peste 60.000 de victime),
* Subminarea puterii de stat și organizarea de acțiuni armate împotriva poporului,
* Distrugerea bunurilor obștești,
* Subminarea economiei naționale,
* Încercarea de a fugi din țară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari, presupus depuse în bănci străine.
Tribunalul Militar Extraordinar a pronunțat sentința de condamnare la moarte şi soţii Elena şi Nicolae Ceauşescu au fost executaţi imediat după încheierea procesului.
Dispariția dosarului și lipsa probelor
Într-un demers separat de cel de rejudecare, Mircea Oprean a cerut și reconstituirea dosarului nr. 1/1989, afirmând că acesta a dispărut la scurt timp după pronunțarea sentinței. El susține că documentele de la procesul din Târgoviște nu au fost niciodată arhivate corespunzător, ceea ce ridică semne de întrebare asupra legalității întregii proceduri.
Soţul Zoei Ceauşescu afirmă că acuzațiile de genocid și subminare economică nu au fost probate, iar instanța din 1989 ar fi încălcat mai multe norme procesuale prin lipsa actului de sesizare, absența urmăririi penale, imposibilitatea alegerii apărătorilor, precum și nerespectarea termenului de apel.
De asemenea, Oprean invocă şi faptul că, potrivit legislației de la acea vreme, pedeapsa capitală nu putea fi aplicată mai devreme de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, termen ce nu a fost respectat.
Acuzațiile de interes material
Istoricul Alexandru Groza a afirmat, într-o intervenție la TVR Info, că miza demersului juridic ar fi una patrimonială, legată de recuperarea bunurilor deținute de familia Ceaușescu înainte de 1989.
Mircea Oprean a recunoscut existența unor obiecte de valoare reținute de autorități, dar a respins ideea unui interes strict financiar: „Mai am tablouri, chiar valoroase, pe care procuratura a zis că sunt din infracțiune. Cele pe care mi le-au restituit nu sunt din infracțiune. Nu știu cum și-au dat seama”.
Reacția lui Mircea Oprean
După pronunțarea deciziei, Mircea Oprean s-a declarat dezamăgit de soluția Curții Militare și a anunțat că va continua să lupte pentru anularea sentinței.
„Ce om normal nu ar spune că, atunci când învinovățești pe cineva, trebuie să-i demonstrezi vina? În cazul socrilor mei, nu numai că nu le-a fost demonstrată vina, dar au fost lansate niște acuzații monstruoase – de genocid, de subminarea economiei naționale – fără să se probeze cu vreun document. Să existe un document atașat rechizitoriului, prin care să se demonstreze că afirmația este susținută. Să faci asemenea acuzații într-o instanță, să le iei «tale-coale» și să pronunți o astfel de sentință este împotriva oricărui Dumnezeu. Este de neconceput! Oricât de vinovat ar fi cineva, trebuie să demonstrezi că e vinovat”, a declarat el.
Mircea Oprean a criticat dur sistemul judiciar românesc, pe care îl consideră „corupt și manipulabil”, și a precizat că așteaptă motivarea completă a hotărârii, pentru a decide următorii pași.
„La ce puteam să mă aștept de la o justiție incompetentă, coruptă și manipulată sau manipulabilă? Dacă este vorba de interesele ei, adică ale justiției române, atunci totul este constituțional. Au voie să ceară orice împotriva legiuitorului, împotriva guvernului, împotriva oricui. Ei sunt stat în stat. În cazul meu însă, cum ar fi putut o instanță militară să-mi dea dreptate, arătând că toate instanțele militare care au judecat această speță au încălcat drepturile oamenilor, au încălcat legea, codul penal și codul de procedură penală?
Noi nu am fi putut acționa în continuare dacă nu parcurgeam acest pas. Era obligatoriu ca cineva să încerce să obțină un apel la sentința pe care au dat-o ei și care nu a fost definitivă. Ei au respins această acțiune. Va trebui să vedem motivarea. Când o vor publica, vom vedea cum anume au gândit sau dacă au gândit, ori pur și simplu au transpus pe hârtie niște ordine”, a mai spus el, subliniind că intenţionează că continue acest demers „prin toate formele permise de codul de procedură penală”.