Video Cristina Chiriac, în interviul de la Ministerul Justiției: „Procurorul nu poate acționa în baza percepțiilor sau a presiunilor publice”

La noile interviuri de la Ministerul Justiției, desfășurate marți, 7 aprilie, Cristina Chiriac, propunerea ministrului Justiției pentru funcția de procuror general al României, a declarat că experiența sa acumulată în structurile specializate ale Ministerului Public reprezintă un avantaj. „Experiența mea în structurile specializate nu reprezintă un minus, ci un câștig pentru Ministerul Public”, a afirmat ea.

„Experiența acumulată în diferite niveluri ale Ministerului Public, în parchete de volum și în structuri specializate, oferă nu doar cunoaștere, ci și capacitatea de a integra perspective diferite și de a construi soluții sistemice. Consider că experiența mea nu reprezintă un minus, ci un câștig”, a afirmat Cristian Chiriac, la audierile de la Ministerul Justiției pentru numirea șefilor marilor parchete.

Referindu-se la modul în care ia decizii în dosarele instrumentate, aceasta a subliniat: „Toate deciziile adoptate în cauzele pe care le-am instrumentat au fost luate în strictă conformitate cu legea și exclusiv pe baza probelor administrate în cauză. Procurorul nu poate acționa în baza percepțiilor sau a presiunilor publice. (...) Întotdeauna mi-am exercitat atribuțiile cu profesionalism, cu imparțialitate și în limitele legii, indiferent de calitatea persoanei cercetate”.

În ceea ce privește dosarul fostului episcop de Huși, Corneliu Onilă, Chiriac a precizat că înregistrările care au făcut obiectul dosarului de șantaj nu reprezentau acte de agresiune sexuală, toate probele fiind înaintate instanței competente.

„Înregistrările care au constituit probe în dosarul privind infracțiunea de șantaj nu reprezentau acte de agresiune sexuală și în niciun caz nu reprezentau acte de agresiune sexuală cu persoane minori. Persoanele implicate fiind majore la momentul efectuării înregistrărilor, aceste aspecte fiind confirmate atât prin hotărârile instanțelor de judecată, cât și de declarațiile persoanelor implicate. Toate înregistrările și suporții care conțineau materialele compromițătoare și care au făcut obiectul infracțiunii de șantaj au fost înaintate către instanța de judecată care a judecat dosarul având ca obiect infracțiunea de șantaj”, a  explicat Cristina Chiriac.

În ceea ce privește rolul procurorului general, Cristina Chiriac a adăugat: „Punctul forte al candidaturii mele la funcția de procuror general este dinamismul specific activităților din structurile specializate, pe care intenționez să-l transpun în cadrul Ministerului Public. Este esențial ca procurorul general să cunoască sistemul, dar să și fie capabil să-l analizeze critic, să ofere direcție, nu doar să reproducă modele existente”.

Alături de Cristina Chiriac, Ministerul Justiției a reevaluat și propunerile pentru conducerea marilor parchete: Marinela Mincă, vizată pentru funcția de procuror-șef adjunct al DNA, și Gill-Julien Grigore-Iacobici, propus pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT. 

După încheierea interviurilor, ministrul Justiției a trimis propunerile președintelui României pentru numire.