Exclusiv Conspirație anti-România? De ce Bulgaria, veșnic în criză politică și cu un guvern pro-rus, e răsfățata investitorilor care pe noi ne penalizează

Bulgaria, țară aflată în ultimii 5 ani într-o permanentă criză politică, iar acum cu un guvern pro-rus nu a avut niciun moment probleme economice din această cauză, în timp ce România vede cartonașul roșu din partea investitorilor din prima clipă în care se confruntă cu o criză politică similară. Economistul Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, explică de ce această diferență de tratament.

România traversează o perioadă de instabilitate politică, după moțiunea de cenzură ce a dus la căderea guvernului, iar acest lucru se răsfrânge din plin și asupra economiei. Astfel, investitorii au intrat în panică, iar finanțarea e tot mai scumpă. România, în acest moment, e statul din Uniunea Europeană care se împrumută cel mai scump de pe piețele externe. În același timp, leul se devalorizează accelerat în raport cu euro și dolarul, iar agențiile de rating sunt cu ochii pe noi și ar putea să ne retrogradeze la categoria „junk”, nerecomandată pentru investiții.

Nu același lucru se poate spune despre Bulgaria, țară care se află de 5 ani în cea mai cruntă criză politică și a schimbat 9 guverne în tot acest timp. De altfel, Sofia nu a fost penalizată în niciun fel nici după ce pro-rușii au câștigat ultimele alegeri. Aparent vecinii de la sud de Dunăre sunt răsfățați de investitori și beneficiază de finanțări la costuri la care România nu poate nici să vizeze. În același timp, băncile bulgare acordă credite pentru populație și economie la dobânzi minuscule comparativ cu cele din România, iar inflația este de 3 ori mai mică la ei. Nu în ultimul rând, deficitul bugetar este de două ori și jumătate mai mic la ei decât la noi. Iar economia bulgară nu a intrat în trepidații și nu a avut de suferit nici când țara a fost condusă de forțe pro-ruse, așa cum se întâmplă de altfel și acum, după ce ultimele alegeri au fost câștigate de Rumen Radev și partidul său, adică tot filo-ruși.

Nu e conspirație, e rezultatul politicilor economice greșite

La prima vedere, pare o conspirație gigantică împotriva României. Este și mesajul care se răspândește în mediul online, în rețelele de socializare, în condițiile în care românii, în general, nu stăpânesc noțiunile de bază ale economiei. În realitate, evident că această teorie nu are cum să stea în picioare, iar România nu este victima unor interese oculte sau a unor investitori ostili.

Economistul Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, explică, pentru „Adevărul”, acest aparent paradox în care o țară ca Bulgaria, stat aflat ani de zile sub zodia instabilității politice, iar acum cu un guvern pro-rus declarat, nu a fost niciun moment penalizată de investitori, dar România are probleme încă din primul moment.

Totul pornește de la disciplina financiară a Bulgariei și de la alegerile făcute în urmă cu mai bine de 25 de ani, susține profesorul clujean. De altfel, spune el, faptul că vecinii de la sud de Dunăre au aderat încă din 1998 la Consiliul Monetar a fost cea mai bună soluție pe care o puteau alege în acest moment, iar asta i-a ferit ulterior să aibă derapajele brutale ale României.

Asul din mâneca Sofiei

„Bulgaria a fost mai înțeleaptă și a aderat la euro. Și a făcut-o chiar înainte ca euro să existe. Cum? Putem spune că din punct de vedere economic, Bulgaria a aderat la euro în 1998. Pentru că Bulgaria a adoptat ceea ce se numește Consiliu Monetar. Ce înseamnă Consiliu Monetar? E un regim de parități fixe acoperit, sprijinit cu 100% rezerve în moneda ancoră în care e definită acea paritate fixă. Concret, bulgarii au adoptat Consiliu Monetar ancorat în marca germană și au zis, după o criză zdravănă în care nu mai știau pe unde să o scoată la capăt: «Facem curățenie și primul lucru e să începem cu o monedă bună, o monedă mai sănătoasă, care să scape de sub controlul politicienilor noștri». Și Consiliul Monetar le-a oferit exact asta: o credibilitate ridicată imediat, pentru că odată ce au adoptat acest Consiliu Monetar, politicienii nu mai puteau folosi inflația ca mecanism, ca perdea de fum pentru deficitul bugetar. Deci bulgarii și-au impus o disciplină monetară foarte, foarte strictă”, explică Radu Nechita.

România a ales o cu totul altă cale, fără să țină cont de sfaturile unor economiști care au sfătuit în aceeași perioadă, dar și ulterior guvernele care s-au succedat să aleagă calea Bulgariei. BNR a fost cea care a respins din start ideea, susține profesorul clujean.

„În acea perioadă au fost și în România câțiva, foarte puțini economiști care au zis: «Haideți să adoptăm Consiliu Monetar». Înainte să facă, pentru că discuția era și în Argentina și prin alte țări cu probleme legate de inflație, era o soluție care atunci era foarte la modă. În momentul în care s-a propus acest lucru în România pentru a rezolva problema inflației, cei de la BNR făceau ca la exorcizare. Adică erau foarte, foarte porniți și spuneau că nu se poate așa ceva, că economia românească nu ar rezista la constrângerile foarte dure pe care le-ar impune Consiliul Monetar. Vă reamintesc că în anii '90, vârful de inflație a fost undeva la 250 și ceva la sută prin '93. Iar în anii următori, prin '94, '95, '96, era în continuare inflație cu 3 cifre, iar după aia 2 cifre, dar din care prima era 8 sau 4, deci erau niște rate ale inflației foarte, foarte ridicate” reamintește Nechita.

De fapt, mai spune Radu Nechita, la mijloc ar fi fost inclusiv interese politice ale BNR, dar și ale guvernele din anii 1997-2000, dar și ale celor care au urmat. Astfel, România a dat cu piciorul în această șansă, iar rezultatele se văd azi. Interesant este că dacă pentru a adopta astăzi moneda europeană trebuie îndeplinite o mulțime de condiții, la care economia României este departe de a se califica, adoptarea Consiliului Monetar ar fi fost o soluție mult mai simplă, care nu impunea o condiție anume. De altfel, o decizie similară cu cea a Bulgariei a fost luată ulterior și de Muntenegru, deși această țară nu făcea partea din Uniunea Europeană.

BNR și politicienii români nu și-au făcut temele, iar acum plătim

„Pentru adoptarea Consiliului Monetar nu trebuie îndeplinită nicio condiție. Era o condiție de voință politică. Mai există o țară, cel puțin o țară, care a adoptat euro și nu este nici măcar membră a Uniunii Europene. Această țară este Muntenegru. După ce s-au desprins de Serbia, cei din Muntenegru au adoptat euro. Deci, dacă există voință politică, poți să spui foarte simplu: de mâine circulă euro în paralel, la liber curs. Eu aș vrea să se utilizeze ambele monede, să circule în paralel, nu-i nicio problemă. Dar este în primul rând o chestiune de voință politică”, susține Nechita.

El consideră că adoptarea euro de către România a fost blocată de politicieni din cauza unor interese obscure. BNR, mai spune Radu Nechita, a fost în toată această speță de partea politicienilor.

„Faptul că adopți euro sau Consiliul Monetar îți reduce serios marja de manevră ca politician. Iar politicienii au vrut să-și păstreze marja de manevră pentru a putea să-și facă aranjamentele lor. Adică să mărească pensii și salarii și să plătească sinecuri, să cumpere voturi pe deficit bugetar, după care deficitul să îl transforme în masă monetară suplimentară. De fapt, să-i păcălească pe oameni că le măresc salariile și pensiile. Pentru că în momentul în care guvernele României fac inflație, după aia dau bani cui trebuie, ăia se duc la piață și cumpără la prețul vechi și până când cresc prețurile, deja știi pe cine să dai vina. Și toate guvernele dau vina pe speculanții internaționali, pe hipermarketuri, că de ce sunt mai scumpe lucrurile în România decât în altă parte, că uite, domne, capitaliștii. Deci exact pe cei care produc bogăție, pe ei se asmute opinia publică. Pentru că ei măresc prețul, fără să fie foarte clar populației că inflația este fabricată de fabricile de inflație numite bănci centrale, în cârdășie cu politicieni, cu guvernele”, adaugă profesorul.

Intrarea României în zona euro ar echivala cu disciplinarea economică, dar politicienii români nu sunt pregătiți pentru acest lucru. De altfel, nu este întâmplător faptul că România are o inflație de 3 ori mai mare decât zona euro și decât Bulgaria, dar și de două ori și jumătate cât țări ca Ungaria, stat condus până de curând de Viktor Orban.

„Politicienii sunt conștienți că odată ce ai intrat în zona euro, după aceea nu mai poți să faci ce vrei și să fabrici la nesfârșit inflație. Din acel moment trebuie să respecți niște reguli care sunt enforced, sunt puse mult mai strict. Politica monetară nu mai este decisă de autoritățile locale monetare, care depind de bunul plac al politicienilor. Politicienii nu mai pot monetiza masa monetară injectată în plus în sistem”, punctează expertul.

Mecansimele inflației

Asta nu înseamnă că adoptarea monedei euro ar rezolva peste noapte toate problemele structurale ale României și că s-ar reduce inflația și deficitul scandalos de mare de la sine.

„Și euro este o monedă care fabrică inflație, ba chiar și Banca Centrală Europeană fabrică inflație. Nu-i nicio îndoială, nu-i o discuție, nu este o monedă perfectă. Dar mai puțină inflație decât face leul. Noi suntem campioni și la deficit și indirect, pentru că, până la urmă, deficitul bugetar înseamnă titluri de stat emise. Titlurile de stat emise sunt folosite apoi de sistemul bancar ca un fel de rezervă și pe baza acelor rezerve se emite monedă scripturală în plus. Deci, practic, impulsul inițial, deficitul bugetar, ajunge în cele din urmă să fie transformat în masă monetară suplimentară. Iar o masă monetară suplimentară înseamnă că mai mulți lei aleargă după tot cam atâtea mărfuri, iar din acel moment este evident că și prețurile vor merge doar în sus”, mai spune Radu Nechita.

În același timp, România nu este un stat prietenos cu investitorii, motiv pentru care nu are cum să fie atractivă. Creșterile de taxe și impozite din ultima perioadă nu aveau cum să îi lase indiferenți pe aceștia, iar faptul căderea guvernului și incertitudinea nu au făcut decât să pună gaz pe foc în cel mai prost moment.

România și-a taxat și supraimpozitat investitorii

„În loc să facem un mediu favorabil întreprinzătorilor, un mediu favorabil investitorilor români și străini care să aducă, să genereze, să acumuleze mai mult capital, noi ne întrecem în a veni cu ce nou impozit special, cum să hăituim, ce taxă pe stâlp, ce noi supra-impozite, dacă combinăm impozite pe profit și cu impozite pe cifra de afaceri — lucru care este contra recomandărilor Uniunii Europene”, mai arată profesorul.

În schimb, politicienii au evitat și de această dată să reducă serios cheltuielile bugetare, deși aceasta ar fi fost singura șansă a României. Radu Nechita consideră că premierul Ilie Bolojan a decis sub presiune creșterea taxelor și a impozitelor, greșeală pe care au semnalat-o cei mai mulți economiști. În schimb, aceiași politicieni au refuzat să accepte și reducerea cheltuielilor bugetare.

Austeritatea doar pentru privați și populație

„Creșterea impozitelor și a taxelor a fost o politică luată sub urgența că erau de plătit niște datorii. Măsurile care sunt de asanare pe termen lung, în opinia mea pe care am spus-o și atunci, trebuiau luate imediat, în același timp cu creșterile de impozite. Dar ce s-a întâmplat, de fapt? Când a fost vorba de creșteri de impozite, această clasă politică - de la stânga la dreapta – toți politicienii au acceptat foarte ușor ideea creșterii de impozite. Dar în momentul în care trebuia pus la austeritate nu doar contribuabilul român, ci și statul român, adică rețelele lor extractive, acolo n-au mai fost de acord niciunii. Aici este îngrijorarea”, mai spune Radu Nechita.

Și mai grav este faptul că, în realitate, cheltuielile bugetare au crescut inclusiv în 2025, ceea ce arată inconștiența actualei clase politice.

„Nu vedem recunoașterea erorilor făcute până acum și nu vedem niște soluții clare care nu pot fi nici creșteri de impozite, nici continuarea sistemului de până acum, ci trebuie reduse cheltuielile publice. Reduse nu ca procent din PIB, reduse efectiv. Am constat că de la an la an cheltuielile publice au crescut cu miliarde de euro. De la an la an, inclusiv în 2025 față de 2024. Cheltuielile publice ale statului român sunt duble în euro față de cum erau acum șase sau șapte ani. Culmea că în continuare vorbim de austeritate! Nu, statul român, politicianul român și mafia astra transpartinică nu cunoaște austeritate”, încheie Radu Nechita.