Analiză Capcana din spatele noului salariu minim de la 1 iulie. Profesor de economie: „Este aproape o certitudine ce se va întâmpla cu prețurile”

Majorarea salariului minim brut pe economie aduce venituri mai mari pentru sute de mii de angajați, dar efectele nu se opresc aici. Creșterea influențează costurile companiilor, piața muncii și, în timp, poate alimenta inflația. Christian Năsulea, profesor universitar de economie mondială, explică, pentru „Adevărul”, de ce această măsură vine într-un moment complicat pentru economia României și ce consecințe poate avea pe termen mediu.

Începând de miercuri, 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost majorat de la 4.050 de lei la 4.325 de lei lunar. Creșterea reprezintă un avans de 6,8%, respectiv 275 de lei în valoare brută.

Salariul minim ajunge la aproximativ 2.699 de lei, după aplicarea deducerii de 200 de lei. Creșterea efectivă în mână este estimată la circa 125 de lei.

Datele Ministerului Muncii arată că, în martie 2026, peste 831.000 de salariați erau plătiți la nivelul salariului minim brut garantat în plată. Oficialii estimează însă că măsura va avea un impact mult mai larg, vizând aproximativ 1,76 milioane de angajați din România.

Salariul minim influențează întreaga piață a muncii

Economistul Christian Năsulea, profesor de economie mondială, explică mecanismele din spatele acestei decizii și avertizează că beneficiile pentru angajați sunt însoțite de riscuri pentru companii și pentru evoluția prețurilor. Potrivit specialistului, salariul minim nu afectează doar persoanele plătite la acest nivel, ci funcționează ca un reper pentru stabilirea veniturilor în întreaga economie.

„Ideea este, în fond, următoarea. În România, salariul minim pe economie este un fel de punct de referință la care se raportează multe alte salarii. Nu toate, dar multe. Pe de o parte, în sectorul public sunt salarii care sunt raportate la salariul minim sau, cel puțin, acesta reprezintă un reper important. Ulterior, prin comparație, atunci când cresc salariile într-un domeniu sau într-o anumită zonă, ori cresc salariile la stat, există tendința de a folosi această referință și pentru sectorul privat. Chiar dacă nu există o regulă clară sau o lege care să spună că așa trebuie să funcționeze lucrurile, acesta este un fenomen care apare în mod natural pe orice piață în care există un salariu minim. Nu toate țările au un astfel de mecanism”, a explicat Năsulea.

Costurile mai mari pot accelera automatizarea

Creșterea salariului minim afectează diferit companiile, în funcție de domeniul de activitate și de marjele de profit. În sectoarele unde costurile sunt deja ridicate, firmele pot ajunge să înlocuiască angajații cu soluții tehnologice.

„Din acest motiv, există angajatori și angajați care vor fi afectați de această creștere a salariului minim în diverse moduri. Efectele pot varia de la o simplă majorare salarială, fără alte consecințe, până la situații în care, în anumite sectoare cu marje mici de profit sau în care munca poate fi înlocuită relativ ușor de roboți, inteligență artificială ori alte tehnologii, se poate depăși pragul la care munca umană nu mai este rentabilă. În astfel de cazuri devine mai justificată investiția într-un înlocuitor tehnologic sau chiar închiderea activității respective. Acesta este, în esență, mecanismul general”, a subliniat profesorul de economie.

Formula europeană oferă predictibilitate, dar nu ține cont de stagnarea economică

Economistul apreciază că noul mecanism european de stabilire a salariului minim reduce intervențiile arbitrare, însă consideră că acesta funcționează mai greu într-o economie aflată în stagnare.

„Pentru noi, economiștii, exemplele clasice sunt industria textilă și alte ramuri de producție în care marjele de profit sunt foarte mici, nivelul de calificare necesar este redus, iar activitatea poate fi înlocuită relativ ușor fie prin automatizare, fie prin mutarea producției în alte țări cu costuri mai mici. În România însă, multe dintre firmele din aceste domenii au dispărut deja în anii anteriori, ceea ce face ca efectul unei noi creșteri a salariului minim să fie mai redus. În plus, avem acum mecanismul european de stabilire a salariului minim, care îl raportează la aproximativ jumătate din salariul mediu din perioada anterioară. Acest lucru înseamnă că nu mai avem creșteri arbitrare, decise politic și fără legătură cu realitățile economice. Partea mai puțin favorabilă este că România traversează în prezent o perioadă de stagnare economică, în cel mai bun caz. Asta înseamnă că salariul minim este calculat pornind de la salariile medii dintr-o perioadă în care acestea erau mai mari decât sunt acum. Între timp, veniturile multor angajați au scăzut sau ritmul lor de creștere s-a redus, pe fondul încetinirii economiei și al scăderii productivității. Prin urmare, nu avem neapărat o formulă care funcționează foarte bine într-o țară aflată în dificultăți economice, cum este România în acest moment. Acesta este un motiv obiectiv pentru care s-ar fi putut argumenta că era mai bine ca salariul minim să nu fie majorat”, avertizează economistul.

Firmele mici sunt cele mai expuse

Năsulea consideră că marile companii au, în general, capacitatea de a absorbi costurile suplimentare, în timp ce afacerile mici sunt mai vulnerabile. El subliniază însă că restructurările din industrie au alte cauze și nu trebuie puse exclusiv pe seama salariului minim.

„În retail există companii foarte mari, cu zeci de mii de angajați. Totuși, din datele pe care le-am analizat în urmă cu unul sau doi ani, salariile din aceste companii nu erau, în general, la nivelul salariului minim. De multe ori erau chiar semnificativ peste acest nivel. Prin urmare, cred că este mai probabil să vedem pierderi de locuri de muncă în firme mici, cu marje reduse de profit, mai vulnerabile la instabilitatea economică și la astfel de schimbări. Aceste companii nu au dimensiunea și resursele financiare ale marilor angajatori, care pot absorbi mai ușor asemenea costuri. Mai este însă un aspect important. În această perioadă asistăm la restructurări masive în sectoare-cheie ale economiei românești, cum este industria auto. Aceste restructurări nu au legătură cu salariul minim, ci cu probleme specifice acelor industrii. Este un exemplu relevant, pentru că în practică este foarte greu să izolezi efectul creșterii salariului minim asupra ocupării forței de muncă. Există atât de mulți alți factori care influențează piața muncii, încât de multe ori efectul salariului minim este mascat de toate celelalte schimbări din economie”, a explicat Christian Năsulea.

Creșterea salariului minim va alimenta inflația

Nu în ultimul rând, majorarea salariului minim va avea efecte și asupra prețurilor, deoarece mai mulți bani vor circula într-o economie care nu produce într-un ritm mai ridicat.

„Este aproape o certitudine că vom vedea acest efect în inflație. Tocmai pentru că salariul minim funcționează ca un punct de referință pentru multe alte salarii, creșterea lui tinde să se transmită în întreaga economie. Acest proces nu are loc peste noapte și nici nu produce efecte imediate, însă, pe termen mediu, cantitatea de bani care circulă în economie crește aproximativ în ritmul în care crește salariul minim. Într-o economie aflată în stagnare, în care producția de bunuri și servicii nu avansează, mai mulți bani în circulație înseamnă exact definiția clasică a inflației din manualele de economie. Nu putem spune cu exactitate cu cât va crește rata inflației și nici nu putem construi un model care să ofere o estimare precisă. Dar ne putem aștepta, cu un grad ridicat de încredere, ca inflația să fie mai mare decât ar fi fost în absența acestei majorări a salariului minim”, a conchis Christian Năsulea.