Aviz favorabil pentru numirea lui Codrin-Horaţiu Miron la șefia DIICOT. „Voi pune accentul pe reducerea cererii de droguri”

Interviurile organizate de Secția pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu magistrații propuși pentru conducerea marilor parchete din România încep marți și se vor desfășura până pe 17 martie. Candidații au fost nominalizați de ministrul Justiției pentru funcții de conducere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

UPDATE 16.15 - CSM: Aviz favorabil pentru numirea lui Codrin-Horaţiu Miron în funcţia de procuror şef al DIICOT

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat marţi aviz favorabil propunerii ministrului Justiţiei de numire a lui Codrin-Horaţiu Miron în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), transmite Agerpres.

„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului Codrin-Horaţiu Miron, procuror în cadrul acestei structuri specializate (unanimitate)”, anunţă CSM.

În prezent, Codrin-Horaţiu Miron este procuror şef serviciu în cadrul DIICOT Timişoara.

Secţia pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care propunerea făcută de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, este înaintată preşedintelui Nicuşor Dan.

Conform Legii 303/2022, preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul preşedintelui de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiţiei.

Funcţia de procuror-şef al DIICOT rămâne vacantă din 14 aprilie.

UPDATE 15.00 Codrin-Horaţiu Miron: „DIICOT trebuie să fie o structură dinamică”

Codrin-Horaţiu Miron a prezentat, marţi, în faţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii planurile sale pentru conducerea DIICOT.

El a declarat, în cadrul interviului organizat marți, că „o altă direcţie o reprezintă o flexbilitate şi adaptabilitate a structurii la noile realităţi sociale şi aici DIICOT trebuie să fie o structură dinamică, trebuie să fie o structură mobilă şi orientată spre noile tendinţe de manifestare a fenomenului criminalităţii organizate, atât la nivelul naţional, cât şi la nivel internaţional”, potrivit News.ro.

Acesta a susținut, totodată, că trebuie să existe un răspuns modern la evoluţia tehnologică pe care grupările infracţionale o exploatează pentru a obţine beneficii financiare.

„O altă direcţie o reprezintă asigurarea unui răspuns modern la evoluţia tehnologică pe care grupările infracţionale organizate o exploatează în vederea obţinerii de beneficii materiale financiare. Poate aceste grupări au un avans înaintea noastră, dar de fiecare dată am reuşit aceste dezechilibre să le armonizăm prin inteligenţă, prin creativitate, prin rafinat, din partea organelor de urmărire penală. O altă direcţie importantă este o prioritizare a anchetelor penale, concentrarea lor pe cauze care să producă un impact deosebit în mediul infracţional, evident cu indicatori de performanţă aferenţi”, a afirmat magistratul.

În ceea ce privește problema drogurilor, el a spus: „Voi pune accentul pe reducerea cererii de droguri prin acţiune de prevenţie, de rezilienţă, axate pe copii, persoane vulnerabile, corelativ cu o asistenţă integrată specializată şi dacă reuşim şi dacă există finanţare, înfiinţarea anumitor centre de adicţii prin parteneriat public-privat. Ne vom concentra şi pe reducerea ofertei de droguri prin încercări de destructurare a grupurilor infracţionale organizate, detecţia timpurie a acestor droguri şi un control asupra rutelor, circuitelor de trafic intern şi internaţional de droguri”.

Privind traficul de migranți, magistratul a afirmat că asistăm la o schimbare de paradigmă: „Nu ne mai aflăm în zona migraţiei clasice, tradiţionale, peste frontieră îmbarcaţi migranţii în mijloacele de transport de mare tonaj şi cu documente falsificate. Am trecut într-o altă zonă, în zona de migraţie secundară, instituţionalizată, care implică reprezentanţi ai unor misiuni diplomatice ale României din străinătate, firme de recrutare în ţară pentru obţinerea avizelor de muncă, de studiu şi de turism pentru cetăţeni străini care doresc să intre în România ca după aia să tranziteze pe ţări din spaţiul Schengen. Aici mizez pe o colaborare bună, fermă cu Poliţia de Frontieră, Ministerul Afacerilor Externe şi cu celelalte ministere de resort: Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei şi Turismului”, a mai afirmat Codrin-Horaţiu Miron.

Știre inițială

Primul interviu este programat marți, de la ora 13:00, când procurorul Codrin Horațiu Miron va fi audiat pentru funcția de procuror-șef al DIICOT.

Potrivit ministrului Justiției, acesta este „un procuror cu o solidă pregătire profesională și o remarcabilă carieră universitară”, care prin proiectul său de management a identificat direcțiile necesare pentru creșterea capacității operaționale a DIICOT în combaterea criminalității organizate.

Miron este specializat în investigarea infracționalității economico-financiare și are experiență în recuperarea produselor infracțiunii, inclusiv a celor aflate în străinătate.

În viziunea sa managerială, prioritizarea anchetelor penale și concentrarea pe cauze cu impact major asupra mediului infracțional – precum traficul de droguri, traficul de persoane, migrația ilegală, criminalitatea informatică și macro-criminalitatea economico-financiară – ar contribui la eficientizarea activității instituției.

De asemenea, proiectul său pune accent pe identificarea și indisponibilizarea bunurilor provenite din infracțiuni, prin strategii de tip „follow the money”, aplicarea măsurilor asigurătorii și cooperarea cu instituții precum Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, precum și cu structuri similare din străinătate.

Totodată, procurorul a prezentat un model managerial pentru îmbunătățirea imaginii DIICOT în spațiul public, care include o comunicare mai transparentă, organizarea de conferințe de presă pe subiecte de interes și dezvoltarea prezenței instituției pe rețelele sociale.

Calendarul audierilor

În 11 martie sunt programate interviurile procurorilor Alex Florin Florența, propus pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, și Gill‑Julien Grigore Iacobici, candidat pentru aceeași funcție.

Pe 12 martie vor avea loc audierile procurorilor Cristina Chiriac, propusă pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și Marius Voineag, nominalizat pentru postul de adjunct al procurorului general.

În 16 martie este programată audierea procurorului Ioan‑Viorel Cerbu, propus pentru funcția de procuror-șef al DNA.

Ultima zi de audieri, 17 martie, include interviurile procurorilor Marinela Mincă și Marius‑Ionel Ștefan, propuși pentru funcțiile de procurori-șefi adjuncți ai DNA.

Ministrul Justiției a argumentat nominalizările prin experiența profesională și abilitățile manageriale ale candidaților. Astfel, Cristina Chiriac a fost propusă pentru șefia Parchetului General pentru capacitatea de a valorifica experiența dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT și DNA, iar Ioan-Viorel Cerbu pentru conducerea DNA pentru îmbinarea experienței în urmărirea penală cu managementul judiciar.

Avizul CSM în această procedură este unul consultativ, decizia finală privind numirile urmând să fie luată de președintele României, Nicuşor Dan.