Românii, campioni la neîncrederea față de știință. Avertismentul lui Daniel David: „Un risc de securitate națională”
0Românii sunt pe primul loc în ceea ce privește neîncrederea față de știință/tehnologie, arată ultimul Eurobarometru. Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, atrage atenția că oamenii aleg să se documenteze singuri, nu prin instituții, ceea ce îi vulnerabilizează la conspirații și „fakenews”.
„Atitudinea românilor față de știință/tehnologie, în comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, este cea mai nefavorabilă și de neîncredere” – a constatat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, după ce a analizat ultimul raport european privind știința/tehnologia.
Eșantionul a inclus tineri, adulți și seniori, începând de la vârsta de 15 ani. Eurobarometrul a fost publicat în februarie.
David a sintetizat câteva rezultate cu privire la România:
- Aproximativ o treime (1/3 – 32%) din populație are o atitudine negativă față de știință și tehnologie (iar 3% nu se exprimă). Este cea mai ridicată atitudine negativă dintre țările Uniunii Europene (media UE este în jur de 17%).
- Doar 50% din populație consideră că impactul științei/tehnologiei are un efect pozitiv asupra vieții. Este cea mai scăzută rată din Uniunea Europeană (media UE este în jur de 67%).
- 45% din populație consideră că oamenii, nu autoritățile, trebuie să caute/să-și asigure beneficiile noilor tehnologii. Este cea mai mare rată din Uniunea Europeană (media UE este în jur de 28%). Asta după mine arătând neîncredere în „adevărul/disponibilitatea” autorităților (deși aceasta ar trebui să fie misiunea lor) și tendința de a căuta acest „adevăr/beneficiu” pe cont propriu (în loc de a reforma instituțiile care nu funcționează bine).
- Doar 55% din populație consideră că rezultatele științei obținute din fonduri publice trebuie prezentate public la modul gratuit (4% nu se exprimă). Este cea mai scăzută rată din Uniunea Europeană (media UE este în jur de 80%).
- Doar 25% din populație consideră că descoperirile științifice-tehnologice bazate pe inteligența artificială sunt de încredere. Este cea mai scăzută încredere din Uniunea Europeană (media UE este în jur de 38%).
Concluzii: „ne vulnerabilizează la conspirații și fakenews”
David a concluzionat: „Atitudinea românilor față de știință/tehnologie, în comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, este cea mai nefavorabilă și de neîncredere, oamenii alegând să se documenteze singuri, nu prin instituții, ceea ce ne predispune la pseudoștiință și ne vulnerabilizează la conspirații și „fakenews”. Acest fenomen intră în relații bidirecționale cu abandonul școlar și analfabetismul funcțional prin care se amplifică reciproc, până la a deveni risc de securitate națională”.
Această situație are mai multe implicații:
„Vocea directă a oamenilor este mai importantă în cazul valorilor etice/morale (construind pe bunul-simț ceea ce este „bine”) și valorilor estetice (ce este „frumos”), instituțiile aici trebuind să se bazeze mai mult pe implicarea directă a oamenilor”, explică ministrul.
Dar în ceea ce privește valoarea de „adevăr”, în evoluția noastră ca specie și ca civilizație, noi am creat instituții (experți) prin care să ne protejăm noi de noi, susține profesorul. „Am creat „Școala”, ca „adevărul” să fie stabilit prin știință/experți, nu prin vocea celor mai agresivi sau care strigă cel mai tare. Doar așa am reușit să devenim o civilizație, în care nu mai vânăm vrăjitoare și nu mai impunem prin forță/manipulare „adevăruri” bizare care ne distrug și/sau care ne limitează dezvoltarea”, detaliază psihologul.
În acest context, la baza salvării civilizației noastre de astăzi, când prea mulți cred că știu „adevărul” și nu mai au nevoie de știință, stă regândirea modului în care facem educația formală în școală și accentuarea învățării pe tot parcursul vieții, inclusiv prin educație nonformală.
„Le cer oamenilor educației și cercetării să respingă obscurantismul”
„Mai mult, riscul astăzi, uitând lecțiile trecutului și ale științelor sociale, este că ne autodistrugem în condițiile în care atacăm „sistemul” nu pentru a-l facem mai bun în a servi oamenii, ci pentru că fiecare vrea să fie el „șef” sau să aibă o relație privilegiată cu „șeful”, deși acest lucru este imposibil (indiferent de ce ne spun cei care vor să ne manipuleze, nu putem toți să fim în aceste situații, astfel încât vom intra în demersuri anarhice prin care ne atacăm mereu liderii și instituțiile existente la un moment dat)”, precizează ministrul Educației.
David susține că sub aspectul inteligenței și creativității, tinerii români (și românii în general) nu sunt în urma altora, de aceea, educația trebuie să folosească, nu să irosească acest potențial.
„În consecință, le cer oamenilor educației și cercetării să respingă obscurantismul și să facem echipă, angajându-ne în a duce mai eficient lumina cunoașterii și culturii în școli/universități și în societate, de dragul copiilor noștri și al țării, pe care numai astfel îi putem proteja de obscurantismul adus de pseudocunoaștere, asigurându-le un prezent și un viitor bun, nu o lume impredictibilă, periculoasă și bizară!”, a concluzionat David.