Analiză România în criză de profesori: „Titularizarea este ingredientul otrăvitor”. Ce schimbare ar putea aduce reforma lui Daniel David
0Deficitul de cadre didactice la matematică, fizică și chimie a devenit una dintre gravele vulnerabilități ale școlii românești. Fenomenul nu este unul conjunctural, avertizează expertul în educație Marian Staș, ci rezultatul a zeci de ani de erodare a calității învățământului și a lipsei de reforme reale în pregătirea profesorilor.
O criză care nu mai poate fi ignorată
România se confruntă în 2025 cu o criză de profesori, în special în domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică). Posturile vacante rămân neocupate, iar tinerii absolvenți se orientează tot mai rar către cariera didactică.
Potrivit raportului OECD „Education at a Glance 2024”, România se află printre cele 18 din 21 de țări cu deficit de profesori calificați. Cea mai mare lipsă de cadre didactice, se observă la catedrele de matematică și științe exacte.
Nici alte țări europene nu stau mai bine la acest capitol.
„Toate țările se confruntă cu o lipsă de profesori de matematică, ceea ce evidențiază provocarea globală de a atrage și reține cadre didactice în această materie esențială. În mod similar, toate, cu excepția Franței, nu dispun de un număr adecvat de profesori de științe.(...)„Deficitul de profesori este mai puțin grav în discipline precum istoria și geografia decât în domeniile STEM”, se arată în analiza OCDE.
Pornind de la problema globală, ne îndreptăm atenția către țara noastră. Expertul în educație, Marian Staș, a explicat punctual pentru Adevărul, care au fost factorii ce au adus România în această situație și cât de mult are legătură sau ar putea fi accentuată de actuala criză din educație.
„Tema numărului mic de profesori sau diminuării numărului de profesori pe zona STEM este răul adânc. Nu vorbim despre o situație conjuncturală, ci una la care s-a ajuns în timp. Are legătură în proporție de 10% cel mult cu ce se întâmplă acum. Este nerelevant și nesemnificativ pentru ceea ce înseamnă această metastază de resurse umane”, avertizează Marian Staș.
El subliniază că problema nu ține doar de prezent, ci de modul în care au funcționat timp de decenii atât școala românească, cât și universitățile.
„Domeniile matematică, fizică, chimie, necesită efort și pregătire serioasă. Acel rău foarte adânc e legat de felul în care funcționează atât sistemul public preuniversitar - cum sunt pregătiți copiii pentru mai departe - cât și felul în care funcționează sistemul universitar care, de fapt, nu pregătește profesori”, a adăugat expertul.
Soluția propusă: Licență pentru profesia didactică
Una dintre principalele cauze, potrivit lui Staș, este faptul că „universitățile nu formează profesori”. Mai exact, este vorba despre lipsa unei filiere clare de pregătire didactică. În prezent, absolvenții devin profesori după ce parcurg câteva cursuri de pedagogie, însă nu există o licență specifică pentru profesia didactică.
„Pledoaria mea de foarte mulți ani a fost pentru licență pentru profesia didactică. Cu alte cuvinte, dacă Florina vrea să se facă matematician, iar Marian vrea să se facă profesor de matematică, noi plecăm în anul I la Facultatea de Matematică cu două programe total diferite. Pentru că a fi matematician e una, a fi profesor de matematică e cu totul altceva. La fel stau lucrurile și în toate celelalte discipline. Nicio facultate din România nu are această cultură a pregătirii profesorilor. Oricât ar părea de paradoxal”, spune Staș.
Un prim pas concret în direcția reformării pregătirii profesorilor este făcut de Universitatea din Craiova, care lansează, în premieră națională, din anul universitar 2025–2026, două programe de licență didactică cu dublă specializare: Chimie-Biologie și Istorie-Filosofie.
Aceste programe pleacă de la o planificare riguroasă: durează patru ani și au fost incluse în oferta educațională în urma unui proiect de Hotărâre de Guvern, care modifică nomenclatorul de studii, adoptat în toamna aceasta de Ministerul Educației.
„În sfârșit există o primă universitate care începe să pregătească profesori din anul I, nu chimiști și biologi, prin programe de licență pentru profesia didactică. Masteratele, așa cum au fost ele inventate, nu sunt rele, dar nu rezolvă problema. E greu să-i faci pe tineri profesori după ce au trecut prin anii de licență”, punctează expertul.
Mai mult decât atât, studenții admiși vor beneficia și de un stimulent financiar substanțial: o bursă lunară de aproximativ 2.165 lei, echivalentul salariului net al unui profesor debutant, așa cum este prevăzut în normele Ministerului Educației pentru programele didactice cu dublă specializare.
Efectele degradării calității educației
Criza profesorilor este alimentată și de scăderea constantă a standardelor școlare, care i-a descurajat pe tineri să aleagă disciplinele „grele”.
„Problema este că, odată cu deteriorarea de-a lungul a zecilor de ani a calității și scăderea gradului de rigoare pentru ceea ce înseamnă zona asta, multe lucruri au eșuat, inclusiv apetența tinerilor pentru acele profesii didactice care necesită ceva mai multă muncă decât comunicare și relații publice”, afirmă Staș.
Expertul a pus accent pe ideea că tot răul s-a acumulat și s-a amplificat odată cu trecerea anilor. Timp în care nu au fost luate măsuri nici în sistemul preuniversitar, nici în cel universitar. Astfel, tot mai mulți tineri au preferat să aleagă așa-zisa „cale ușoară” și să își îndrepte atenția spre a studia materii de profil uman.
„Din ce în ce mai puțini tineri sunt interesați de facultățile de mate, fizică, chimie. De ce? Pentru că e greu și e serioasă treaba, iar exercițiul lor din liceu, într-o proporție covârșitoare a numărului de elevi, este unul foarte slab”, adaugă specialistul.
Trei direcții de urmat: rigoare, licențe didactice și recunoaștere profesională
Marian Staș identifică trei direcții majore de acțiune.
1. Revenirea la rigoare în sistemul preuniversitar:
„Cea din preuniversitar și la gimnaziu și la liceu este revenirea la ceea ce înseamnă rigoare, exigență, seriozitate în pregătirea la matematică, fizică, chimie, tot ce înseamnă științe. Materii care, prin natura lor, nu pot fi memorate. Necesită muncă serioasă și rezolvarea a sute de mii de probleme. Vestea proastă este că nu poți să înveți matematică dacă nu faci 1.000 de probleme, nu 100, nu 50, nu că e greu”, spune el.
2. Crearea programelor de licență pentru profesia didactică:
„În zona universitară este obligatorie mobilizarea tuturor universităților pe ceea ce înseamnă construcția programelor de licență pentru profesia didactică. Tinerii noștri nu ies profesori de literatură, fizică, matematică, istorie etc., ies filologi cu credite de pedagogie, matematicieni cu credite de pedagogie, istorici cu credite de pedagogie”, accentuează ideea expertul în educație.
3.Recunoașterea statutului și salarizare corespunzătoare:
„A treia mare componentă, cea de resurse umane, recunoașterea statutului de profesie didactică, salarizarea meritocratică, cu un pachet financiar cinstit, corect pentru cei care sunt performanți”, conchide specialistul.
Titularizarea este ingredientul otrăvitor
Staș critică dur și mecanismul actual de titularizare, pe care îl consideră una dintre cauzele mediocrității.
„Din acest punct de vedere, titularizarea este ingredientul otrăvitor de prim rang pentru calitatea educației și calitatea prestației profesorilor în România. Este epitom pentru mediocritate în stare pură. Inamovibilitatea odată câștigată conduce la mediocritate. Ce stimulent aș avea să mă comport profesional corespunzător dacă știu că sunt pe post până ies la pensie și nimeni nu mă poate da afară”, declară acesta.
În sesiunea din 2025, doar 43,52% dintre candidații evaluați la proba scrisă au obținut nota minimă de 7, prag necesar pentru încadrarea pe perioadă nedeterminată. După rezolvarea contestațiilor, această rată a urcat la 46,66%, adică 14.532 de candidați pot fi titularizați, dar doar dacă există posturi disponibile, iar la nivel național, sunt anunțate doar 9.180 de posturi vacante
Paradoxul este unul evident: România are, pe de-o parte, un deficit de profesori în zona STEM, dar de cealaltă, există candidați calificați care nu pot fi angajați din cauza rigidității administrative și a distribuției ineficiente a resurselor umane în sistem.
Apetența tinerilor pentru științele exacte, stimulată de inteligența artificială
În pofida tabloului sumbru, expertul vede și un potențial factor de schimbare: evoluțiile tehnologice ar putea reaprinde interesul tinerilor pentru științe.
„Eu mă aștept ca odată cu impactul inteligenței artificiale și cu toate lucrurile care se întâmplă acum: robotică, drone, să existe o contrapondere. Un factor stimulativ suficient de relevant ca din ce în ce mai mulți tineri să înceapă să se afirme în STEM, iar dintre ei, din ce în ce mai mulți, să dorească să facă și profesorat”, spune Marian Staș.
Viitoarea reformă curriculară și egalitatea disciplinelor
Pe termen lung, Marian Staș consideră că schimbările curriculare aflate acum în pilotare reprezintă un pas sănătos pentru sistemul educațional românesc, în special în liceu, unde flexibilitatea și personalizarea învățării pot avea un impact major asupra pregătirii elevilor.
„Un model sănătos din punctul meu de vedere, mai ales în zona de liceu, este o construcție curriculară, cum este acest plan, al II-lea, varianta pe care Daniel David a adoptat-o cu titlu de Program Național de Pilotare, în care dacă te uiți, zona de uman și real nu mai există ca atare. Toate sunt la fel de importante și de acolo copiii pot opta și aprofunda ce vor și cum vor”, explică Staș.
Programul Național de Pilotare a planurilor-cadru pentru învățământul liceal, lansat în 2025 sub coordonarea ministrului Educației Daniel David, reprezintă un demers semnificativ în reforma educațională din România. Acesta ar urma să fie testat începând cu anul școlar 2026–2027 și permite școlilor să construiască planuri-cadru mai flexibile, să echilibreze orele între discipline și să ofere elevilor posibilitatea de a-și alege traseul de aprofundare în funcție de interese și aptitudini.