„O eroare majoră!” Facultatea de Istorie a Universității din București cere păstrarea probei obligatorii la Istorie la Bacalaureat

Facultatea de Istorie a Universității din București și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de propunerile privind structura examenului de Bacalaureat din 2030, potrivit cărora disciplina Istorie nu ar mai avea statut de materie obligatorie de examen pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie, și pentru cei de la profilul vocațional.

Într-un memoriu adresat Ministerului Educației și Parlamentului României, facultatea susține că eliminarea disciplinei dintre probele scrise obligatorii reprezintă „o eroare pedagogică și strategică majoră”, cu implicații asupra formării civice, intelectuale și identitare a viitoarelor generații.

Devalorizarea profilului umanist

Primul argument invocat de Facultatea de Istorie vizează rolul disciplinei în cadrul profilului umanist. Reprezentanții instituției afirmă că este greu de justificat ca absolvenții specializării Filologie să finalizeze studiile liceale fără a susține o probă scrisă la Istorie.

Potrivit documentului, gândirea și cunoașterea istorică reprezintă elemente esențiale ale educației umaniste, iar eliminarea disciplinei din examenul de Bacalaureat ar afecta identitatea curriculară a acestor specializări.

Istoria și dezvoltarea gândirii critice

Facultatea argumentează că Istoria nu înseamnă doar memorarea unor date și evenimente, ci contribuie la dezvoltarea capacității de analiză, a discernământului și a spiritului critic.

În document se arată că, într-un context marcat de dezinformare, propagandă și răspândirea informațiilor false, diminuarea importanței disciplinei în evaluarea națională îi poate face pe elevi mai vulnerabili la manipulare și poate reduce capacitatea lor de a înțelege procesele sociale și politice contemporane.

Riscul extremismului și educația democratică

Un alt argument prezentat în memoriu este legat de rolul educației istorice în consolidarea valorilor democratice.

Reprezentanții facultății susțin că perioada actuală este marcată de reapariția discursurilor extremiste și de creșterea polarizării sociale, iar educația istorică are un rol important în înțelegerea acestor fenomene. În document se subliniază că elevii din clasele terminale de liceu devin cetățeni cu drept de vot și au nevoie de instrumente care să îi ajute să înțeleagă riscurile derapajelor democratice.

Argumente legate de practicile europene

Facultatea de Istorie susține că disciplina își păstrează un rol strategic în majoritatea sistemelor educaționale europene și că eliminarea obligativității sale la Bacalaureat pentru profilurile socio-umane ar contraveni tendințelor existente la nivel european.

Totodată, documentul menționează că propunerea este dificil de conciliat cu măsurile adoptate în ultimii ani pentru consolidarea prezenței Istoriei în școală, inclusiv prin introducerea unor discipline precum „Istoria evreilor. Holocaustul” și „Istoria comunismului din România”.

Solicitare adresată Ministerului Educației

În finalul memoriului, Facultatea de Istorie a Universității din București solicită Ministerului Educației și Parlamentului să reevalueze propunerea privind Bacalaureatul din 2030 și să păstreze proba scrisă obligatorie la Istorie atât pentru specializarea Filologie, cât și pentru profilul vocațional.

„Educația istorică reprezintă o garanție a securității democratice și culturale a societății românești”, se arată în document.

Istoria, în centrul dezbaterilor despre reforma liceului 

Memoriul Facultății de Istorie vine într-un context mai larg de dezbateri privind locul disciplinei în sistemul de învățământ. Nu este prima dată în ultimii ani când istorici, profesori și organizații din domeniu atrag atenția asupra reducerii prezenței Istoriei în școală și asupra impactului pe care astfel de măsuri l-ar putea avea asupra formării civice a elevilor.

Discuțiile au început să fie din ce în ce mai dese după publicarea planuri-cadru pentru învățământul liceal, puse în dezbatere de Ministerul Educației în februarie 2025. Propunerile prevedeau o reducere semnificativă a ponderii disciplinelor din trunchiul comun în clasele a XI-a și a XII-a, în favoarea curriculumului de specialitate și a disciplinelor alese de elevi.

În varianta prezentată atunci, Istoria se număra printre materiile afectate de modificări. La profilul real, disciplina nu mai figura în trunchiul comun în anii terminali de liceu, iar la profilul uman numărul de ore era redus în funcție de specializare. Propunerile au generat reacții din partea profesorilor, elevilor, universităților și organizațiilor profesionale, care au cerut menținerea unui rol important pentru disciplina Istorie în formarea liceenilor.