Trump susţine că Putin e pregătit de pace: „Vrea să pună capăt războiului” din Ucraina

Donald Trump a declarat miercuri că Vladimir Putin ar dori „să pună capăt războiului” din Ucraina. Afirmaţia vine la o zi după „o întâlnire foarte bună” la Moscova între preşedintele rus şi emisarul său, omul de afaceri Steve Witkoff, care urmează să se întâlnească joi, în Florida, cu negociatorul ucrainean Rustem Umerov, relatează AFP.

De două săptămâni, Washingtonul încearcă să contureze un plan pentru a opri conflictul declanşat de invazia rusă din februarie 2022. Găsirea unui compromis rămâne însă complicată, în condiţiile în care Rusia continuă să avanseze lent pe front, în ciuda pierderilor considerabile.

Joi sunt programate noi discuţii în zona Miami între Umerov şi Witkoff, însoţit de Jared Kushner, ginerele lui Trump. Cei doi americani au stat marţi peste cinci ore la masa negocierilor cu Putin, la Moscova.

Donald Trump a declarat miercuri că Witkoff şi Kushner au avut „impresia” că liderul de la Kremlin „dorea să pună capăt războiului”, fără a preciza detalii despre paşii care vor urma. „Ce va rezulta din această întâlnire? Nu vă pot spune”, a spus preşedintele american citat de News.ro.

Moscova, încurajată de progresele de pe front

Consilierul diplomatic al lui Putin, Iuri Uşakov, a afirmat că recentele „succese” ale armatei ruse au influenţat atmosfera discuţiilor, făcând referire la cucerirea oraşului Pokrovsk, revendicată de Moscova.

Observatorii militari ai proiectului DeepState au confirmat că o mare parte din oraş este controlată de Rusia, însă nu în totalitate. În acelaşi timp, unitatea ucraineană care apără zona susţine că forţele ruse sunt „blocate” în luptele urbane şi „dezinformează” cu privire la „pretinsa cucerire a Pokrovskului”.

Planul american, iniţial criticat în Europa pentru presupusa apropiere de poziţiile Moscovei, a fost revizuit după consultări cu Kievul.

Sprijin NATO şi presiuni asupra Rusiei

La o reuniune de miercuri, la Bruxelles, mai multe ţări NATO, între care Norvegia, Polonia şi Germania, au anunţat achiziţii de armament american în valoare de aproximativ un miliard de euro pentru a susţine Ucraina. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Alianţa trebuie să se asigure că „Ucraina se află în cea mai puternică poziţie posibilă pentru a continua lupta”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat din nou că „negocierile trebuie să fie însoţite de presiuni asupra Rusiei”.

De asemenea, Ursula von der Leyen a prezentat planul UE de finanţare a Ucrainei pe următorii doi ani, pentru a o plasa „într-o poziţie de forţă” la masa discuţiilor.

Dilema teritorială şi tensiunile diplomatice

Lipsa unui acord se datorează în principal disputei privind teritoriile. Moscova insistă ca Kievul să îi cedeze integral regiunea Doneţk, epicentrul luptelor din estul Ucrainei.

Tot miercuri, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie neobligatorie prin care cere Rusiei să „garanteze întoarcerea” copiilor ucraineni „transferaţi sau deportaţi cu forţa” în Rusia.

Kremlinul s-a declarat „dispuse” să se întâlnească „de câte ori va fi necesar” cu oficiali americani pentru a găsi o soluţie politică.

Cu doar câteva ore înainte de discuţia sa cu Witkoff şi Kushner, Putin a atacat însă statele europene, acuzându-le că încearcă să „împiedice” eforturile de pace. „Nu intenţionăm să facem război cu Europa, dar dacă Europa doreşte acest lucru şi începe, suntem pregătiţi chiar de acum”, a declarat liderul rus.

Aceste afirmaţii demonstrează că preşedintele rus „nu ia în serios pacea”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer.