Trump și Zelenski au personalități similare. Genul de motivație care îi apropie pe cei doi lideri, analizată în The Hill
0Președintele Donald Trumpa a acuzat vehement Beijingul, Moscova și Coreea de Nord că acționează concertat pentru subminarea intereselor americane la nivel global. Declarația sa a venit cu ocazia marcării de către China a Zilei Victoriei, sărbătorită la 80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial în regiunea Indo-Pacifică.
Procedând astfel, Trump s-a grăbit să facă paralele pe care subsecretarul său al Apărării pentru Afaceri Politice, Elbridge Colby, de la Pentagon, nu a putut sau nu a vrut să le înțeleagă: China, Rusia și Coreea de Nord cooperează în mod deliberat pentru a slăbi influența Washingtonului în lume.
În același timp, Colby este incapabil să înțeleagă că Ucraina a fost și rămâne epicentrul acestui război împotriva Statelor Unite și a aliaților săi transatlantici, notează în The Hill, Mark Toth și Jonathan Sweet.
Trump, în schimb, pare hotărât să traseze o linie clară între tabere, identificând Ucraina ca punct de plecare al acestui conflict geopolitic extins.
Cei doi autori adaugă că Ucraina îl susține de mult timp pe Trump. Președintele Volodimir Zelenski și comandamentul său militar au fost întotdeauna conștienți de faptul că lupta din estul și sudul Ucrainei merge mult dincolo de conservarea statalității sau a teritoriilor. Ei înțeleg că înfrângerea lui Vladimir Putin în Donbas este cea mai bună apărare pentru Europa și, prin urmare, pentru Washington - atât în emisfera vestică, cât și în Taiwan.
„Luptă! Luptă! Luptă!” – ecoul a două răspunsuri asemănătoare
În pofida diferențelor de stil și viziune, Trump și Zelenski împărtășesc o atitudine comună în fața pericolului: refuzul de a ceda. Președintele ucrainean a rămas la Kiev în primele zile ale invaziei ruse din 2022, respingând oferta de evacuare făcută de administrația Biden. A preferat, în schimb, o formulare care a făcut înconjurul lumii: „Am nevoie de arme, nu de un taxi.”
Este, în esență, aceeași atitudine pe care Trump a afișat-o după tentativa de asasinat la adresa sa, când s-a ridicat și a strigat, sfidător: „Luptați! Luptați! Luptați!”
Un sprijin început înainte de 2022
La Kiev, mulți nu au uitat că primele decizii majore privind înarmarea Ucrainei cu armament letal au fost luate în timpul primei administrații Trump. În 2017 și 2018, Washingtonul a aprobat trimiterea sistemelor antitanc Javelin și a intensificat programele de instruire militară pentru armata ucraineană. Fostul secretar al Apărării, James Mattis, sublinia la acea vreme că obiectivul era acela de a sprijini Ucraina „să rămână independentă și suverană.”
Contrastul cu administrația Obama a fost semnificativ. Deși Congresul american adoptase în 2014 un act legislativ care autoriza ajutor militar, Casa Albă a ales să nu furnizeze armament letal, preferând un discurs axat pe reforme și lupta împotriva corupției.
Această diferență de abordare a fost resimțită profund la Kiev, unde sprijinul militar concret al primei administrații Trump a fost perceput ca un factor decisiv în rezistența inițială din februarie 2022.
Trump, Zelenski și umbrele trecutului politic american
Deși mandatul lui Trump a fost marcat de controverse, inclusiv primul proces de impeachment legat de relația sa cu Ucraina, președintele Zelenski a rămas ferm în apărarea liderului american, declarând că „nu a existat nicio șantajare.”
Mai recent, Zelenski a reluat apelurile către comunitatea internațională, avertizând că invazia Rusiei este doar începutul unei amenințări globale. În viziunea sa, dacă Putin câștigă în Ucraina, frontierele NATO nu vor mai fi o garanție suficientă pentru securitate. Este o viziune împărtășită tot mai des și la Washington, inclusiv în rândul apropiaților lui Trump.
Războiul nu este doar în Europa de Est
În ultimele luni, tabloul geopolitic s-a complicat considerabil. Alianțele dintre Moscova, Beijing și Phenian s-au consolidat, iar tehnologia militară chineză își face tot mai simțită prezența pe frontul din Ucraina. La parada militară din China, desfășurată de Ziua Victoriei, imaginile cu Xi Jinping, Vladimir Putin și Kim Jong-un defilând împreună au transmis un semnal clar: confruntarea cu Occidentul capătă o dimensiune globală.
A fost, de altfel, o imagine menită să transmită un mesaj direct administrației Trump: o nouă ordine mondială se conturează, iar Ucraina și Taiwanul sunt punctele cele mai vulnerabile ale acestei confruntări.
Apelul Kievului: este rândul Americii să sprijine Ucraina
După mai bine de trei ani și jumătate de rezistență, prețul plătit de Ucraina este uriaș. Peste 13.000 de civili au murit, alți peste 35.000 au fost răniți, iar victimele din rândul copiilor se ridică la mii. În plan militar, estimările variază, dar cifrele oficiale oferite de Zelenski în decembrie 2024 vorbeau despre 43.000 de soldați uciși și peste 370.000 răniți — cifre pe care unii oficiali americani le consideră, totuși, subevaluate.
În ciuda acestor pierderi, Ucraina continuă lupta. Iar liderii de la Kiev speră că Donald Trump va acționa decisiv.
Printre măsurile concrete pe care le-ar putea lua: adoptarea Actului de Sancționare a Rusiei din 2025, deja sprijinit de 84 de senatori; impunerea unei zone de excludere aeriană deasupra teritoriului ucrainean; sau sprijinirea explicită a aderării Ucrainei la NATO, în cazul în care Moscova nu se retrage complet.
„Așa cum am afirmat de mult timp, lumea este în război. Până acum, Ucraina ne-a protejat de «axa răului». În viitor, noi [Statele Unite], ca țară, trebuie să o sprijinim și noi”, au concluzionat Svit și Tot.