Scenariul unei „Canade divizate”: ce câștigă Donald Trump din sprijinirea separatiștilor din provincia bogată în petrol Alberta
0Donald Trump își intensifică presiunile asupra Canadei. Dincolo de declarațiile repetate despre transformarea țării vecine în „al 51-lea stat” al SUA, în arsenalul politic al președintelui american a apărut un instrument nou și controversat: dialogul cu mișcări separatiste canadiene.
O investigație recentă a Financial Times dezvăluie o serie de contacte discrete între membri ai administrației Trump și reprezentanți ai unui curent separatist din provincia canadiană Alberta, bogată în resurse petroliere.
Potrivit publicației, oficiali americani s-au întâlnit, în ultimele nouă luni, de cel puțin trei ori, la Washington, cu lideri ai organizației Alberta Prosperity Project (APP) – un grup care promovează ideea desprinderii provinciei de Canada. Sursele FT susțin că mișcarea ar fi căutat sprijin politic și financiar din partea Statelor Unite.
Întâlniri confidențiale și un împrumut uriaș
La începutul anului 2026, o delegație a APP ar fi revenit la Washington pentru a solicita o linie de credit de 500 de miliarde de dolari, care ar urma să fie activată în cazul organizării unui referendum pentru independența Albertei. Potrivit surselor citate, banii ar fi fost gândiți ca o plasă de siguranță financiară pentru o eventuală „Alberta liberă” în perioada de tranziție.
Jeff Rath, consilier juridic al APP, a declarat pentru Financial Times că reacția interlocutorilor americani a fost „încurajatoare”, afirmând că „Statele Unite privesc cu un entuziasm deosebit ideea unei Alberte libere și independente”.
Casa Albă și Departamentul de Stat au confirmat existența unor contacte, dar au respins ideea oricăror angajamente, subliniind că întâlnirile cu diferite grupuri civice fac parte din practica diplomatică obișnuită. Departamentul Trezoreriei a declarat, la rândul său, că nu are cunoștință de vreo solicitare de sprijin financiar.
Chiar și așa, simplul fapt al dialogului la nivel înalt cu separatiștii ridică semne de întrebare în Canada.
Retorica lui Trump și ecoul ei în vestul Canadei
În timpul primului său mandat, Donald Trump nu a interacționat oficial cu mișcări separatiste canadiene. Cu toate acestea, declarațiile sale frecvente – uneori în glumă, alteori mai puțin – despre aderarea Canadei la SUA au fost atent urmărite în vestul țării.
Peter Downing, fost lider al mișcării separatiste Wexit, a declarat că sprijinul pentru ideea de desprindere a crescut după ce Trump a evocat public scenariul „statului 51”.
După revenirea lui Trump la Casa Albă, relațiile Washington–Ottawa s-au răcit vizibil. Administrația americană a criticat politicile canadiene, a amenințat cu tarife comerciale dure și a intervenit în dezbateri legate de apărare și energie.
În acest context, premierul canadian Mark Carney a vorbit despre o „fracturare a ordinii globale” și a cerut respectarea suveranității Canadei – în timp ce, potrivit FT, reprezentanți ai administrației Trump purtau discuții confidențiale cu APP.
Declarații publice care alimentează suspiciunile
Cu doar o săptămână înainte ca informațiile despre întâlnirile secrete să devină publice, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, discuta la un post conservator despre posibilitatea ca Alberta să se apropie de Statele Unite.
El a descris provincia drept „un partener natural al Americii”, a lăudat spiritul independent al locuitorilor și a criticat Ottawa pentru blocarea proiectelor de conducte petroliere spre Oceanul Pacific, sugerând că SUA ar fi dispuse să coopereze direct cu Alberta.
Astfel de declarații au fost rapid interpretate de separatiști drept semnale de sprijin politic indirect.
Separatismul în Alberta: o idee veche, revenită în forță
Ideea desprinderii provinciilor vestice de Canada nu este nouă. Ea a reapărut periodic, mai ales în perioade de tensiuni economice sau conflicte cu guvernul federal.
În ultimele decenii, sentimentul de frustrare al Albertei s-a accentuat pe fondul scăderii prețurilor la petrol și al politicilor federale promovate de guverne liberale. Mulți locuitori consideră că provincia contribuie disproporționat la bugetul național, fără a primi suficient în schimb.
Din acest context au apărut mișcări precum Wexit/Maverick Party și Alberta Prosperity Project, cea din urmă concentrându-se pe organizarea unui referendum real privind suveranitatea.
Cât sprijin real există pentru independență?
Sondajele arată că majoritatea locuitorilor Albertei nu susțin ieșirea din Canada, deși procentul favorabil a crescut.
În aprilie 2025, aproximativ 34% dintre respondenți declarau că ar putea vota pentru independență.
Un sondaj Ipsos din ianuarie 2026 indica 28–30%, însă sprijinul ferm se situa la doar 15–16%.
În paralel, a apărut o reacție puternică împotriva separatismului. Inițiativa Alberta Forever Canada a strâns peste 438.000 de semnături în favoarea menținerii unității țării – mai mult decât dublul numărului necesar pentru declanșarea unui referendum.
Factorul Trump: catalizator sau vaccin?
Pentru separatiști, Donald Trump este prezentat ca un potențial aliat capabil să ofere legitimitate și sprijin economic. Pentru alți canadieni însă, implicarea unui lider american cunoscut pentru stilul său imprevizibil este un motiv de îngrijorare.
Acest lucru este valabil mai ales pentru comunitățile de minorități. Aproximativ 10% din populația Albertei are origini ucrainene, iar pentru mulți dintre ei ideea destrămării Canadei este profund respingătoare, mai ales în contextul relațiilor lui Trump cu Rusia.
Ce urmează?
Majoritatea analiștilor consideră că șansele reale ale independenței Albertei rămân reduse. Obstacolele sunt semnificative:
-bariere constituționale clare stabilite de Curtea Supremă a Canadei,
-opoziția populațiilor indigene,
-riscuri economice majore într-o economie profund integrată în sistemul canadian.
Pentru mulți observatori, jocul lui Trump cu separatiștii este mai degrabă un instrument de presiune asupra guvernului de la Ottawa, nu un plan real de redesenare a hărții Canadei.
Chiar și așa, faptul că un președinte american cochetează deschis cu ideea fragmentării unui aliat apropiat este fără precedent în relațiile canadiano-americane și ridică semne serioase de întrebare despre direcția în care se îndreaptă aceste relații.